INTERVIU // Nicolae Negru: Componența viitorului Parlament European depinde de votul din 9 iunie
Avem un referendum, alegeri prezidențiale și europarlamentare, iar de acest proces depinde componența viitorului Parlament European și ce forțe vor fi reprezentate, susține editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru. Publicistul afirmă că, din acest motiv, cetățenii din Republica Moldova cu cetățenie română care participă la vot trebuie să aleagă în așa fel încât Parlamentul să fie funcțional și să nu existe blocaje care ar putea afecta atât Ucraina, cât și Republica Moldova.
Moldova 1: Continuăm ÎN CONTEXT. În platoul Moldova 1 este Nicolae Negru, editorialist la „Ziarul Național”. Interesantă solicitare a lansat Guvernul Cehiei, prevede un refuz al Ungariei să dea aprobarea și pentru Ucraina și pentru Republica Moldova sau e văzută separat Ucraina de Republica Moldova?
Nicolae Negru: Nu, după câte știm, Ungaria se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru deschiderea negocierilor. Problema, vede Ungaria, e în Ucraina și interesant că unul din motivele pentru care se opune Ungaria este că Ucraina nu și-ar controla teritoriul, nu și-ar controla frontierele. Exact avem și noi o situație, nu chiar ca Ucraina, dar asemănătoare. Nici noi nu controlăm o parte a teritoriului, exact din cauza Rusiei, ca și în cazul Ucrainei. Dar cu toate astea atitudinea față de integrarea europeană a Republicii Moldova la Budapesta este alta. Am putea bănui sau presupune că există un pretext, că e un pretext împotriva Ucrainei și motivele, în realitate, ar putea fi altele. Unii zic că motivul e chiar Rusia.
Moldova 1: Dar există în același timp un consens privind Republica Moldova și regiunea transnistreană la nivel european. Există această idee, această înțelegere: mergeți înainte cu reformele și, treptat, vom vedea ce facem și cu Transnistria. Dar, dacă e să vorbim de reforme, acum, că avem un procuror general cu un mandat deplin, continuă și Vetting-ul la Curtea Supremă de Justiție, are Chișinăul acest drept moral să solicite chiar pe 25 iunie aprobarea cadrului de negocieri?
Nicolae Negru: Da, îmi pare că avem acest drept moral și drept juridic fiindcă nu demult, atunci când a avut loc Consiliul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, înaltul comisar pentru vecinătate și extindere vorbea despre necesitatea încheierii reformei. Nu a încheierii, dar anumite obligații noi am avut pe planul efectuării reformelor în justiție și s-a pronunțat, spunea el că ar fi bine dacă am avea numit un procuror general. Și, iată, lucrul acesta s-a întâmplat, prin urmare, ultima piedică, să zicem așa, a fost înlăturată. Și Republica Moldova poate începe, mai bine-zis, decizia de începere a fost luată mai demult, în decembrie anul trecut, în martie a fost confirmată. Acum e vorba de cadrul de negocieri, de începerea negocierilor propriu-zise. Până atunci, până când încheiem un capitol de negocieri, avem 33 sau 35 de capitole, până atunci mai este. Dar este important să fie stabilit acest cadru și să știm de unde pornim și încotro mergem.
Moldova 1: Poate oferi și un impuls de moral societății din Republica Moldova lansarea negocierilor? În același timp, e un proces greoi, un proces tehnic, care ține în primul rând de legislație și care cu siguranță va trebui de explicat populației. Dar, pe de altă parte, trebuie să trecem prin unele procese electorale, inclusiv un referendum pro-aderare.
Nicolae Negru: Da, desigur, avem un referendum, avem alegeri prezidențiale și în Europa exact avem alegeri europarlamentare. Va depinde acest proces și de componența viitorului Parlament European. Sondajele arată unele tendințe nu tocmai fericite, să spunem așa. Va depinde mult dacă viitorul Parlament European va fi funcțional, ce forțe vor fi reprezentate. De aceea, poate cetățenii din Republica Moldova cu cetățenie română, cei care vor participa la alegerile europarlamentare, să se uite bine pe cine aleg, să aleagă în așa fel încât Parlamentul European să poată funcționa în continuare. Să nu fie blocaje. Și blocajele împotriva Ucrainei tot nu sunt în folosul nostru fiindcă Ucraina, de fapt, ne protejează și noi.
Moldova 1: E un mod de a influența deciziile la nivel european, pentru că Parlamentul este doar o etapă a codeciziei, este și Comisia Europeană. Dar în același timp Parlamentul numește Comisia Europeană.
Nicolae Negru: Parlamentul, în primul rând, numește președintele Comisiei Europene, pe urmă președintele Comisiei Europene alege vicepreședinții sau mai bine-zis comisarii, reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene, care iar trebuie aprobați de către Parlament. Deci este important Parlamentul, sunt importante aceste negocieri între diferite partide europene, pentru cine va prelua Comisia Europeană. Comisia Europeană înseamnă, de fapt, Guvernul Uniunii Europene. Președintele Comisiei este prim-ministrul Uniunii Europene, funcții importante, funcții executive. Și de aceea unii zic că Parlamentul European nu ar avea mari atribuții. E de importanță, e o instituție influentă a Uniunii Europene.
Moldova 1: Poate nu ar avea mari atribuții după ce numește Comisia Europeană, dar totuși are puterea să influențeze opinia publică și participă până la urmă la codecizie. Dar iată, foarte important, totul se face prin consens. Guvernele țărilor membre trebuie să-și dea aprobarea pentru tot ce se hotărăște la nivel european.
Nicolae Negru: Da, desigur, păi asta e, pe de o parte, anumite atribuții ale statului național se transmit la Bruxelles, dar acolo fiecare stat posedă, totuși, o pârghie prin care își apără interesele, dacă nu-i convine, în Consiliul European, de exemplu, președintele statului respectiv sau prim-ministrul nu aprobă decizia respectivă și toate statele sunt nevoite să țină cont. Așa cum se întâmplă acum, vedem, cu Ungaria.
Moldova 1: Există un grad de proporționalitate, dacă e să vorbim, să ne gândim la acest interes național pe care spune Viktor Orban că îl apără pentru Ungaria și un interes transnațional sau mai degrabă global pentru că războiul din Ucraina influențează și alte conflicte în toată lumea?
Nicolae Negru: Da, evident. 80 de ani, Europa a avut pace, s-au respectat anumite principii, un stat puternic nu putea să atace un alt stat puternic numai de aceea că e mai puternic, are bombă sau arme nucleare. Totul, conform Acordului de la Helsinki, trebuie rezolvat prin negocieri. Nu îți ameninți vecinul numai de aceea că ai armată mai puternică și-l supui, îl forțezi să procedeze contrar interesului său.
Dacă aceste principii nu se respectă și dacă se procedează, așa cum zice, de exemplu, Ungaria, că Ucraina trebuie să negocieze o pace cu Rusia, dar de ce nu spune că Rusia ar trebui să-și retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei? Fiindcă războiul de unde a pornit? Nu Ucraina a atacat Rusia, Rusia a atacat Ucraina. Deci prima condiție de pace e ca Rusia să oprească armatele sale, să le retragă și atunci, poftim, așezați-vă la masa negocierilor și discutați. Ucraina nu este împotriva discuțiilor, împotriva negocierilor, numai că Ucraina este împotrivă ca aceste probleme să fie rezolvate cu forța. Adică, dacă eu sunt mai puternic, înseamnă că oricând pot intra pe teritoriul oricărui stat și pe urmă zic: „Hai să negociem!”.
Moldova 1: Dacă Rusia își retrage trupele din Ucraina, ar trebui să și le retragă și din altă parte?
Nicolae Negru: Păi ar trebui să le retragă și din Republica Moldova. Păi tocmai asta e problema! Se vede acum că, dacă Rusia nu ar pretinde că ea este mai mare și mai tare și legile internaționale, dreptul internațional nu i se aplică ei, atunci ar fi totul foarte bine. Dar Rusia consideră că celelalte state nu au dreptul, de exemplu, să adere la NATO fără să o întrebe pe ea sau nu ai dreptul, nici nu poți intra în Uniunea Europeană. Mai înainte spunea că numai NATO e o problemă, dar s-a văzut atunci când Republica Moldova a încheiat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și când Ucraina trebuia să semneze acel Acord, a pornit conflictul în Ucraina. Nu numai conflictul în Ucraina. Crimeea a fost luată, o parte din Donbas a fost ocupată.
În Republica Moldova ce s-a făcut atunci? S-a aplicat embargoul asupra produselor, asupra vinului, asupra conservelor, asupra fructelor, legumelor din Republica Moldova. De aceea numai că Rusia nu voia să semnăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, suveranitatea noastră ar ieși că trebuie să depindă tot timpul de Rusia. Cum îi place Rusiei așa ar trebui să procedăm. Nu putem să intrăm în Uniunea Europeană sau să zicem că ne conectăm la sistemul energetic al Uniunii Europene, al Europei în general, fiindcă asta nu-i place Rusiei.
Dacă domnul Orban vrea o astfel de ordine europeană sau chiar mondială, fiindcă dacă se va ceda în fața Rusiei, atunci și alte state vor proceda astfel. Majoritatea statelor de fapt au anumite probleme cu vecinii lor. Sunt foarte multe state. În Europa s-au rezolvat prin negocieri, prin înțelegere, prin semnarea acestui acord de la Helsinki privind inviolabilitatea frontierelor. Deci, discutăm, dar nu schimbăm frontierele sau schimbăm frontierele, dar prin înțelegere reciprocă. Nu de aceea că tu ești mai puternic și înseamnă că trebuie să dictezi.
Păi asta e nemulțumirea Rusiei, că Rusia este considerată stat ca toate statele și care trebuie să se supună ordinii, trebuie să se supună dreptului internațional, să respecte normele internaționale și atunci nu apare nicio problemă. Dar nu e paradoxal că statul cu cel mai mare teritoriu din lume, nici un stat nu are atâta, ea este mai mare de două ori, de exemplu, și decât Canada, și decât Statele Unite, și decât China, mai mult de două ori, și nu îi ajunge teritoriu? E tot timpul nesățioasă. Tot timpul are nevoie de mai mult teritoriu.
