INTERVIU // Otilia Nuțu: Negocierile - cea mai puternică pârghie a Comisiei Europene pentru a implementa reforme
Deocamdată, nu se știe cum va arăta bugetul Uniunii Europene, în perspectiva aderării Ucrainei și Republicii Moldova în 2030, și din acest motiv condițiile vor fi diferite în momentul în care se va discuta noul ciclu bugetar post 2027. Opinia aparține expertei în energie, Otilia Nuțu, de la Expert Forum București. Pentru emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ea a explicat că reformele sunt cea mai puternică pârghie a Comisiei Europene și trebuie să aibă loc până la aderare, iar România în negocieri a avut cea mai fastă perioadă din istorie în care creșterea economică s-a bazat pe reformele instituționale și administrative.
Moldova 1: Așadar, rămânem ÎN CONTEXT, Otilia Nuțu, expertă în energie, este cu noi online. Bună seara. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm. În situația în care Republica Moldova ar putea accesa fonduri de pre-aderare abia după 2027, iar energia probabil va fi discutată pe mai multe capitole, inclusiv, adică capitolul propriu-zis de energie, ar mai fi mediul și infrastructura. Întrebarea mea e cum ar putea Republica Moldova să avanseze pe proiecte mari de infrastructură pentru că trebuie să aștepte următorul ciclu bugetar din Uniunea Europeană?
Otilia Nuțu: ***Deocamdată, există fonduri pentru lucrările de infrastructură care urmează să fie făcute de urgență în următorii doi ani, respectiv, interconectarea pe energie electrică cu două noi linii. Și există fonduri care se dau în acest moment pentru proiecte de eficiență energetică.
Deocamdată, nu se știe cum va arăta bugetul Uniunii Europene după 2027. Sunt discuții foarte interesante la nivelul Uniunii Europene, pentru că, evident, nu știm nici pe ce bani ne vom baza și va exista întotdeauna o concurență între actualii beneficiari și cei care ar urma să beneficieze mai târziu, mai ales în perspectiva în care Ucraina și Moldova vor intra în Uniunea Europeană, posibil chiar în 2030. Deci în momentul în care se va discuta noul ciclu bugetar post 2027, toate condițiile vor fi foarte diferite și deja vedem de doi-trei ani niște discuții foarte interesante în general cu privire la filosofia după care se va construi bugetul Uniunii Europene.
Dacă vor fi mai curând programe, cum avem noi acum PNRR-urile, adică țintite pe reforme, și nu atât pe proiecte, care va fi distribuția pentru țările care urmează să intre și care, în cazul Ucrainei, vor avea nevoie de fonduri substanțiale pentru partea de reconstrucție, versus țările care beneficiază acum ca fiind relativ mai sărace în Uniunea Europeană decât celelalte. Dacă se vor prioritiza proiecte mari, inclusiv pe energie paneuropene mai curând decât proiecte la nivel național, deci toate lucrurile acestea încă sunt pe masă și se discută.
Ceea ce este foarte important este că, până în momentul în care va avea loc aderarea propriu-zisă, toate reformele care sunt trecute în aceste capitole de negociere trebuie să fie făcute pentru că ele vor fi valabile oricum și nu sunt ceva care e cerut doar de Uniunea Europeană. Este ceva de care beneficiază cetățenii.
Noi am avut această experiență în România și aș putea spune că perioada în care ne-am pregătit pentru aderare, perioada aceea de ani de zile în care am mers cu negocierile, a fost cea mai fastă din istoria noastră, adică inclusiv toată creșterea economică pe care am văzut-o în anii ulteriori s-a bazat pe reformele instituționale și administrative care au avut loc în perioada de negociere. Și ăsta este momentul în care există cea mai mare, cea mai puternică pârghie din partea Comisiei Europene, inclusiv pentru a adopta niște reforme care, în general, nu sunt foarte populare.***
