ÎN CONTEXT // Victor Chironda: Sunt necesare intervenții complexe de infrastructură pentru a soluționa canalizarea pluvială în Chișinău
Este o problemă cu canalizarea pluvială în Chișinău, pentru că nu s-a investit în infrastructura de menținere a sistemelor naturale de scurgere a apelor și nici în infrastructura subterană de captare și direcționare a apei, iar Primăria capitalei nu are o strategie în acest sens, susține consilierul municipal, Victor Chironda. Fostul viceprimar al capitalei a mai declarat, în platoul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că schimbările de climă demonstrează că Planul de dezvoltare a orașului este depășit și sunt necesare intervenții complexe de infrastructură cu captatoare de apă pluvială în municipiu, chiar dacă sunt proiecte costisitoare.
„Este o problemă cu canalizarea pluvială în Chișinău. Sunt zone unde practic ea nu există, nu a fost construită sau este într-o stare foarte degradată și trebuie întreținută, reparată, renovată sau extinsă. De asemenea, de-a lungul ultimilor ani s-a construit foarte mult acolo unde nu trebuia să se construiască, în acele zone de protecție, în spații verzi sau ravene cu risc de alunecări de teren. [...] În special de-a lungul râulețelor pe care noi în timp obișnuit nu le vedem, dar ele sunt. Ele funcționează ca niște coridoare pentru această apă, un volum de apă mare. Râulețul Durlești, care curge în Valea Morilor, este râulețul Hulbocica. Mai sunt o serie de râulețe mici care au apărut de-a lungul timpului. E un proces natural ca să se facă această cale de ieșire când există un volum mare de apă. Însă, din păcate, s-a intervenit, s-a construit, s-a pavat sau asfaltat, s-a astupat și iată că ele nu mai pot face față la așa volume de apă”, a explicat Victor Chironda.
Potrivit lui, nu s-a respectat planificarea urbană și nu mai trebuie admise autorizări pentru construcții în zone interzise. „Avem construcții recent autorizate și în zona Circului, în perimetrul unde trebuia să fie parc verde, stadion. Se construiește intens în zona Tudor Vladimirescu, unde este un râu acolo. Din păcate, se continuă această practică.” „În perioada sovietică, când s-a construit, au fost porțiuni care au fost puse sub pământ și acolo sunt țevi care pur și simplu nu pot face față volumului de apă prea mare în astfel de momente în zonă. Mai ales intersecția de la „Tutun” CTC, zona podului Ismail, unde avem foarte des inundații și în această zonă nu prea trebuia să se construiască. Acum avem aceste consecințe, aceste ploi afectează construcțiile, afectează oamenii care n-ar fi trebuit să se afle acolo. Nu s-a respectat întocmai tot ce înseamnă planificarea urbană și nu s-a investit în ceea ce înseamnă infrastructura verde-albastră. Adică extinderea, menținerea acestor sisteme naturale de scurgere a apelor: lacuri, râuri, râulețe - coridoare pe care poate apa să circule”, a mai declarat consilierul municipal.
Potrivit funcționarului, lucrările de anvergură sunt costisitoare, dar pentru urbe imperios necesare. „Este destul de costisitor și este destul de complex, dar nu este imposibil. S-a demonstrat acest lucru atunci când a fost construită această canalizare pluvială în zona bulevardului Negruzzi și acum în zona Aleea Gării. Chiar și cu această ploaie, acolo nu au fost inundații pentru că s-a investit în această infrastructură subterană de captare și direcționare a apei. Același lucru este nevoie de a-l face în alte zone, strada Testemițeanu, Calea Ieșilor, în zona Albișoara. Sunt lucrări scumpe, dar sunt lucruri pe care orașul poate să și le asume, mai ales cu suportul partenerilor externi. Doar că Primăria trebuie să aibă un plan foarte clar de intervenție în această infrastructură. An de an să facă câte un pic ca să acopere cât mai multă suprafață din oraș cu aceste captatoare de apă pluvială”.
Consilierul a atenționat, în platoul Moldova 1, că strategiile municipiului trebuie adaptate la schimbările climatice pentru a face față provocărilor. „Infrastructura orașului s-a dezvoltat, suprafață construită s-a mărit, dar infrastructură pluvială nu s-a mărit și atunci noi am rămas în urmă cu această infrastructură. Trebuie să fie făcute intervenții complexe în colaborare cu Agenția de Protecție a Apelor, cu Ministerul Mediului, dar evident că, în primul rând, beneficiarul primar este municipiul Chișinău. Primăria nu mai are o viziune și o strategie de adaptare la aceste schimbări climatice, pentru că trebuie să recunoaștem că se schimbă clima, se schimbă lucrurile și noi cumva încercăm să ne descurcăm cu. Tot ce le-a rămas cu cei ce a fost sau planul de dezvoltare a orașului, care a fost pregătit pentru cu totul altă climă, cu totul alte precipitații, cu totul alt sistem ecologic și acuma în următorii ani o să fie tot mai multe astfel de schimbări și noi trebuie să ne pregătim să le facem față altfel. O să avem tot mai multe astfel de inundații”, a conchis Chironda.
În ultimele zile, Republica Moldova a fost afectată de ploi puternice, iar intemperiile au afectat în special raioanele Cantemir, Hâncești și Leova. La Sărata Nouă din Leova, dar și la Cărpineni, Hâncești, ploile mari au distrus drumuri și bunurile oamenilor, cauzând prejudicii semnificative. Salvatorii, pompierii, polițiștii și carabinierii au efectuat peste sute de intervenții precum lucrări de deblocare a drumurilor, defrișarea arborilor căzuți, evacuarea persoanelor, dar și pomparea apelor din gospodăriile oamenilor. În capitală, autoritățile sunt în alertă maximă pentru a gestiona consecințele inundațiilor. Unele străzi din capitală au fost închise, iar circulația transportului public sistată. De asemenea, mai multe instituții sociale, blocuri de locuințe și subsoluri au fost inundate.
