Oleg Tofilat: Salariul minim trebuie să asigure competitivitatea mediului de afaceri în spiritul acquis-ului comunitar
Problema angajărilor la negru duce la dezechilibre de competiție și afectează contribuția la fondul pentru pensii, iar pentru a combate fenomenul e necesar un efort comun și coeziv între autorități, sindicate și patronate, susține Oleg Tofilat, expert economic la Centrul pentru Politici Europene. În cadrul unui interviu pentru Moldova 1, specialistul a explicat că eficientizarea măsurilor de control ale Fiscului și ale Inspecției Muncii va asigura respectarea regulilor privind salariul minim de către mediul competitiv de afaceri.
Moldova 1: Așadar, avem peste 200 de mii de oameni care muncesc la negru în Republica Moldova, la o populație de puțin peste 2 milioane de persoane. Ce înseamnă acest lucru pentru economia națională și despre ce pagube vorbim?
Oleg Tofilat: În primul rând, este esențial să înțelegem că aceasta este o cifră foarte estimativă. Nu este o certitudine că sunt anume 200 de mii. Al doilea moment este că lucrul la negru nu înseamnă că e completamente la negru. Există foarte des cazuri când persoana are un salariu oficial, dar mai are și o parte de remunerare neoficială. Și asta e un pic diferit decât a avea toată remunerarea neoficială. În al treilea rând, este esențial să înțelegem că salariul minim este un instrument care este necesar, dar nu este absolutamente suficient pentru a combate munca la negru. Și tare des majorarea salariului minim duce și spre majorarea numărului de oameni care lucrează la negru, pentru că, de regulă, salariul minim majorează și costurile de angajare oficială a cetățenilor.
Trebuie să înțelegem că funcția de bază a salariului minim este în primul rând să asigure un echilibru echitabil între angajatori și angajați. În al doilea rând, să asigure o echitate între angajatorii care sunt cinstiți și achită toate impozitele și acei care caută modalități de optimizare. Și cu cât e mai aproape salariul minim de cel real, cu atât e mai greu să te eschivezi și să mergi pe scheme de salarizare hibridă. În al treilea rând, el oferă garanții sociale angajaților, pentru că, cu cât e mai înalt salariu minim și cu cât mai bine acoperă coșul minim de consum, cu atât mai multe garanții sociale pentru angajați. În al patrulea rând, salariul minim trebuie să asigure o competitivitate a mediului de afaceri din Moldova. Deci dacă este prea înalt, atunci businessul nostru este mai puțin competitiv pe plan regional. Pe termen mai lung, este absolutamente esențial în spiritul acquis-ului comunitar sau al legislației europene să avem o corelare a salariului minim cu salariul mediu pe economie sau salariul median.
Moldova 1: În circumstanțele actuale în care se află Republica Moldova, cât de motivați sunt angajatorii să ofere salariul deplin pe foaie și pe card, dar și oamenii să opteze pentru un salariu legal?
Oleg Tofilat: Este o întrebare absolut pertinentă. Eu aș spune că toți angajatorii sunt gata să ofere salariu pe alb, atât timp cât este certitudine că competitorii lor o fac la fel. Pentru că, în caz contrar, dacă, de exemplu, un angajator oferă salariul de 10 000 mii de lei pe alb, asta ar costa aproximativ 13 000 toată întreprinderea. Pe când cel care oferă aceste 10 000 la negru va achita doar 10 000 și va economisi convențional 3 000 de lei pe fiecare angajat lunar pe taxe și deci va fi mai competitiv. Și asta este foarte sensibil, mai ales pentru ramurile unde cota salariului este mare în totalul cheltuielilor. De aceea, în principiu, pentru a rezolva problema angajărilor la negru, care duce la dezechilibre de competiție, dar și la necolectarea fondurilor pentru pensii, trebuie să avem un efort comun și coeziv între autorități, adică Guvern, sindicate și patronate.
Pentru asta trebuie să ținem cont și de diferența între diferite ramuri ale economiei, pentru că în unele ramuri, cum ar fi sectorul bancar sau sectorul IT, salariile sunt mari, sunt mult mai mari decât salariul minim. Pe când alte ramuri, cum ar fi agricultura, anumite servicii…
Moldova 1: Construcțiile, de exemplu, HoReCa, pentru că aici am văzut că sunt cele mai multe cazuri de lucru nedeclarat, să zic așa.
Oleg Tofilat: Și pe bune acolo salariul minim poate fi foarte sensibil și ridicarea salariului minim lovește foarte mult în competitivitate și șansele de existență a acestor sectoare.
De asemenea, este important să ținem cont și de diferențele regionale, pentru că salariul mediu pe municipiul Chișinău este diferit de salariul în unele centre raionale și cu atât mai mult este diferit de salariul în unele localități rurale. Deci diferențele regionale sunt foarte esențiale. Și în afară de aceasta, mai sunt și prevederi legislative față de întreprinderile mari, care achită salarii prin sisteme tarifare care depind de salariul mediu. Mai ales este vorba de întreprinderi mari de stat, unde, dacă se mărește salariul minim, automat se mărește salarizarea pe toată întreprinderea, ceea ce duce la mărirea enormă a cheltuielilor salariale. De exemplu, pentru Calea Ferată mărirea de la 5 000 la 6 000 a salariului minim automat mărește cu 20% toate salarizarea și asta este foarte dificil de acoperit.
Și, nu în ultimul rând, este absolut esențial să avem un sistem coerent de măsuri de control și monitorizare din partea Fiscului și a altor organe de control, pentru ca măsurile riguroase privind salariul minim să fie respectate de tot mediul de afaceri. Pentru că, cu cât sunt mai stricte regulile, cu atât mai mare este tentația de a nu le respecta de cei care își pot permite. Și anume prin asta este important să avem o monitorizare eficientă din partea Fiscului și un lucru foarte calitativ din partea Inspecției Muncii. Dar cu certitudine se poate de spus că un efort conștient și coeziv din partea autorităților, patronatelor și sindicatelor va duce cu bine la îmbunătățirea situației.
