Încălzire pe biomasă, la Cantemir. Gimnaziul și grădinița fac economii datorită unui proiect susținut de UE
La Cantemir a fost pusă în funcțiune o centrală termică pe biomasă. Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Gimnaziul „Mihai Eminescu” și Grădinița numărul 2 din Cantemir au trecut la un nou sistem de încălzire, pe lângă cel bazat pe gaze. În calitate de combustibil sunt folosite resturi de la curățarea copacilor din livezi, din parcuri sau corzi de viță-de-vie. Datorită cazangeriei pe biomasă, cele două instituții fac economii de mii de lei în sezonul rece.
Până la punerea în funcțiune a centralei termice pe biocombustibil, toate crengile și resturile vegetale din raionul Cantemir erau transportate la gunoiște pentru a fi arse. În unele cazuri, deșeurile erau incinerate direct pe câmpuri. Odată cu instalarea centralei termice pe bază de biomasă, emisiile de carbon s-au redus semnificativ.
„Eficiență este din punct de vedere și al emisiilor de CO2, s-a micșorat foarte mult, este impact și financiar. Noi am făcut calcule. Practic, dacă era să ne încălzim numai cu gaz, prețul de încălzire era de două, trei ori mai mare față de ce achităm în prezent. Resturile, o parte se cumpără de la agenții economici, o parte le producem noi. Puțin, în jur de 10%, asigurăm din resturi pe care le avem din oraș și de la agenții economici”, a menționat Roman Ciubaciuc, primarul din Cantemir.
Centrala termică de la Cantemir poate lucra în trei regimuri - doar pe biomasă, pe gaz și combinat. În prezent, pentru încălzire sunt utilizate așchii de salcii.
„Din buncărul din camera de alături, buncăr de 17 metri cubi, prin acest transportor, așchiile de lemn vin în buncărul mic. Din buncărul mic, un alt utilaj transportă așchiile de lemn nemijlocit în sobă. În mare parte se folosește doar pe timp de zi, pentru că operarea centralei termice în regim de biomasă presupune o mai mare implicare a resurselor umane, ceea ce uneori este imposibil de efectuat pe timp de noapte. Ziua, 100% folosim așchiile de lemn”, a spus Valeriu Cepeleaga, administrator la Apă-Canal Cantemir.
„Funcționează ziua pe biomasă, iar noaptea sau când temperaturile scad, este activat și sistemul de gaze. Este foarte cald, mai ales în grupele de copii și, odată cu instalarea acestui sistem pe biomasă, au fost adăugate calorifere în fiecare grupă. În anii precedenți, erau planificate niște sume, la momentul de față se observă economii”, a precizat Dina Butmalai, directoarea Grădiniței nr. 2 din Cantemir.
Reprezentanții instituției susțin că, în cazul unei crize, aceștia pot supraviețui grație sistemului de încălzire.
„În contextul în care va fi lipsă totală de gaz, această cazangerie pe biomasă va fi o salvare și procesul educațional va continua. Cazangeria la biomasă ne salvează a treia parte din consumul de gaze”, susține Eudochia Jalbă, directoarea Gimnaziului „Mihai Eminescu” din Cantemir.
Căldura este o condiție esențială în școli, iar în era tehnologiilor, aceasta nu ar trebui să fie o problemă, susțin elevii:
„La școală este important să fie cald - copiii să se simtă bine, să poată învăța, să aibă capacități de a învăța”;
„Nu mi-aș putea imagina o școală unde este frig, copiii nu ar învăța comod, nu s-ar concentra la lecții”.
O problemă pe care o menționează cei de la primărie este lipsa unui depozit de uscare și păstrare a biomasei recoltate. Locul pentru depozitarea materiei prime nu a fost construit în cadrul proiectului, de aceea, din surse financiare locale a fost turnat fundamentul depozitului, lucrările aflându-se încă în faza incipientă. În prezent, biomasa este adusă în cantități mici și acoperită cu o folie. Potrivit primăriei, 300 de tone de resturi vegetale sunt suficiente pentru un sezon de încălzire.
