Expert de la Universitatea Oxford: Fondurile americane vor fi reluate selectiv în Europa, inclusiv în Republica Moldova
Administrația Trump dorește o reevaluare riguroasă a modului în care sunt folosite fondurile americane, iar pe viitor unele dintre acestea vor fi reluate în zona Europei de Est, inclusiv pentru Republica Moldova, constată expertul în studii diplomatice la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola. El a mai declarat, la emisiunea ÎN CONTEXT, că decizia a fost luată pe fondul schimbărilor din politica externă a SUA.

„Frustrarea din partea administrației americane provine din faptul că sunt multe țări care primesc aceste investiții, după care le folosesc împotriva intereselor americane. Asta înseamnă că, pe viitor, anumite contacte vor fi reluate, inclusiv în zona Europei de Est, inclusiv pentru Republica Moldova, care într-adevăr are nevoie de mult sprijin din partea europenilor și a Statelor Unite. Sperăm că aceste investiții vor fi reluate, probabil mult mai selectiv.”
Referitor la Ucraina, Bjola a menționat că, deși asistența militară continuă, este esențial ca Ucraina să primească sprijin economic și umanitar pentru a supraviețui. El a adăugat că liderii europeni trebuie să fie conștienți de necesitatea de a menține securitatea în regiune. „Este clar că, în timp, influența americană va scădea și va lăsa europenii să se ocupe mult mai serios de securitate. Americanii nu cred că vor pleca; au multe interese strategice în zonă, dar sunt foarte hotărâți ca europenii să investească mai mult și să se ocupe mai mult de securitatea lor.”
De menționat că ajutoarele americane destinate Republicii Moldova sunt distribuite în special prin intermediul USAID, care, din 1992, a investit peste 640 de milioane de dolari. Până în 2030, fondurile americane urmau să sprijine proiecte axate pe consolidarea coeziunii sociale, stimularea creșterii economice, promovarea guvernării democratice, întărirea securității energetice și a sistemului de sănătate. Măsura administrației americane a determinat mai multe ONG-uri din țară, dependente de finanțarea din proiecte susținute de SUA, să reducă salariile.
CITEȘTE și: