Experți: Pierderile în agricultură și războiul la graniță - printre principalii factori care descurajează investițiile
Economia Republicii Moldova a stagnat practic în 2024, înregistrând o creștere de doar 0,1 la sută. Agricultura, afectată de secete severe, și războiul din Ucraina, care a descurajat foarte mult investițiile străine și consumul intern au avut cel mai mare impact negativ asupra creșterii modeste a economiei, a menționat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova. Potrivit experților, dezvoltarea proiectelor de infrastructură ar stimula foarte mult creșterea economică, deoarece ar contribui la atragerea investițiilor, creșterea numărului locurilor de muncă și revigorarea comerțului.
Șeful Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că deși au fost lansate mai multe programe guvernamentale pentru dezvoltarea economiei, efectele acestora nu pot fi resimțite imediat. În același timp, potrivit deputatului, planul european de creștere economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro, va ajuta Republica Moldova în următorii trei ani să accelereze creșterea economică și a veniturilor cetățenilor. Radu Marian a mai spus că Republica Moldova nu se află în recesiune, dar trece printr-o resetare economică, iar salariile au crescut semnificativ în ultimii ani, deși acestea au fost afectate de inflație.
Acum, pe 2025, eu vreau să fiu mai optimist, pentru că noi o să avem mai multe resurse drept urmare a aprobării Planului de Creștere Economică și doar în anul ăsta o să putem să alocăm mai multe resurse pentru infrastructură, pentru construcții de drumuri, pentru programe ca "Satul European", o să dăm mai multe fonduri pentru companii, subvenționare dobânzi. Și asta generează creștere economică. Eu aș respinge toate declarațiile politice că iată, colaps, nu știu ce. Noi suntem într-o resetare economică. Noi am reușit să stabilizăm economia în ultimii trei ani.
Totuși, membrul Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul fracțiunii comuniștilor și socialiștilor, Petru Burduja, spune că putem vorbi clar despre o recesiune economică, având în vedere creșterea PIB-ului de doar 0,1 la sută, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nivelul înalt al inflației, diminuarea numărului locurilor de muncă și al exporturilor.
Doar în 2024 au fost preluate împrumuturi externe de peste 17 miliarde. Deci, nicidecum nu poate fi vorba de creșterea PIB-ului, ca să fie clar. Noi nu vedem ce politici întreprinde guvernarea pentru susținerea sectorului real al economiei. Scăderea exporturilor, scăderea trei ani la rând a indicilor în domeniul industrial, este o situație destul de alarmantă pentru întreprinderea unor măsuri concrete, mă refer aici și la măsuri fiscale, măsuri de promovare a exporturilor.
Chiar dacă în 2024 a fost o creștere a consumului intern, nu a fost suficient pentru ca economia să urce pe un val de ascensiune și să compenseze impactul scăderii volumului exporturilor, susține directorul Centrului Analitic Economica, Marin Gospodarenco. Potrivit acestuia, nu există soluții magice pentru redresarea economiei, însă există anumite măsuri care ar ajuta-o să-și revină, cum ar fi atragerea investițiilor mai mari în infrastructură pentru a stimula crearea numărului de locuri de muncă și a competitivității.
Infrastructura modernă, în special în domeniul transporturilor, energiei și a tehnologiei informației, poate atrage investiții externe și poate facilita comerțul. Un alt punct esențial este clar că e stimularea sectorului privat, în special al întreprinderilor mici și mijlocii, care, după cum știm, reprezintă motorul economiei moldovenești. De aceea, este clar că au nevoie de acces mai larg la finanțare, unele facilități fiscale, reglementări simplificate. Există mai multe provocări care ar putea împiedica revenirea economică. În primul rând, este instabilitatea politică, să nu uităm că avem alegeri la toamnă, precum și incertitudinile externe, cum ar fi evoluția economică din Uniunea Europeană și regiune.
Creșterea Produsului Intern Brut din 2024 are un nivel mai mic decât prognozau autoritățile și instituțiile internaționale. Ministerul Economiei prognoza o creștere de 2,5%, similară cu estimările Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional. În ultimul deceniu, cea mai mare creștere economică a fost înregistrată în 2021, de aproape 14%, iar cea mai accentuată scădere, de peste 8%, a fost în 2020, pe fondul crizei pandemice. Pentru anul 2025, autoritățile estimează o creștere economică de 3%.
