Consiliul Suprem de Securitate analizează măsurile pentru protejarea procesului electoral din Republica Moldova
Consiliul Suprem de Securitate (CSS) s-a întrunit marți, 25 martie, la inițiativa președintei Maia Sandu, pentru a analiza măsurile luate de instituțiile statului în vederea asigurării unui proces electoral sigur, liber și corect în Republica Moldova. În cadrul ședinței, au fost prezentate rapoarte detaliate privind acțiunile întreprinse până în prezent pentru consolidarea securității electorale. Membrii CSS au discutat despre amenințările la adresa proceselor democratice, inclusiv riscurile legate de dezinformare, ingerințe străine și finanțarea ilegală a partidelor.
Președinta Maia Sandu a avertizat asupra pericolului campaniilor de manipulare informațională, care pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral. În acest sens, s-a decis intensificarea monitorizării spațiului mediatic și întărirea cooperării între instituțiile de securitate.
Un alt punct central al discuției a fost combaterea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale. Autoritățile au subliniat importanța transparenței surselor de finanțare și aplicarea fermă a sancțiunilor în cazurile de corupție electorală.
De asemenea, a fost abordată problema securității cibernetice în contextul electoral. Instituțiile de profil au prezentat măsurile implementate pentru protejarea infrastructurii IT și prevenirea atacurilor cibernetice. S-a convenit asupra colaborării mai strânse cu experți și parteneri internaționali pentru un răspuns rapid în cazul unor incidente.
Președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul statului de a asigura un proces electoral corect, în care cetățenii să își poată exprima votul în mod liber și în siguranță.
Amintim că ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a avut loc pe 20 ianuarie. Atunci, președinta Maia Sandu a cerut măsuri suplimentare pentru combaterea corupției politice și electorale. Autoritățile au recomandat consolidarea instituțiilor anticorupție și înăsprirea legislației pentru a sancționa mai dur persoanele implicate în astfel de fapte.
La scurt timp după reuniunea CSS, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat un plan de reformare a Procuraturii Anticorupție (PA) și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), prin comasarea acestora într-o singură instituție – PACCO. Deși scopul declarat al reformei este eficientizarea luptei împotriva corupției, inițiativa a stârnit critici din partea unor experți juridici, societății civile și procurorilor din cele două instituții vizate.
Comentând soluția propusă de MJ, președinta Maia Sandu a declarat că actualele structuri responsabile de combaterea corupției electorale și politice nu își îndeplinesc eficient atribuțiile, ceea ce afectează integritatea procesului electoral. Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a negat acuzațiile și s-a pronunțat public împotriva reformei inițiate de Ministerul Justiției. În cele din urmă, Veronica Dragalin a demisionat din funcția de procuror-șef anticorupție. Interimatul funcției este asigurat acum de Marcel Dumbravan.
În ciuda controverselor, proiectul de lege privind crearea noii procuraturi specializate – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) – a fost votat în prima lectură pe 20 februarie, la doar o săptămână după ce a fost înregistrat în Parlament.
