Eliberarea din detenție a lui Alexandru Sinigur, condamnat pe viață pentru crime deosebit de grave: autoritățile de la Chișinău au demarat o anchetă
Autoritățile de la Chișinău au demarat o anchetă privind circumstanțele eliberării din detenție a lui Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani pe viață pentru comiterea mai multor infracțiuni deosebit și excepțional de grave, comise în Republica Moldova și Ucraina. Premierul Dorin Recean a afirmat că investigația urmează să stabilească dacă eliberarea liderului grupării criminale a fost posibilă din cauza unor „lacune legislative sau abuzuri”, iar ulterior autoritățile vor reveni cu detalii.
Alexandru Sinigur, alias „Синий”, a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, după ce a fost extrădat din Rusia. Acesta a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate.
În februarie 2024, lui Sinigur i s-a comutat pedeapsa sub formă de detențiune pe viață cu 30 de ani de închisoare. Pe 27 martie, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea avocatului lui Alexandru Sinigur și a decis „liberarea condiționată înainte de termen”.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat că eliberarea a fost posibilă în urma unui demers al avocaților condamnatului, care au invocat condiții inumane și degradante în Penitenciarul din Rezina. În baza acestor argumente, instanța a dispus eliberarea condiționată, săptămâna trecută, chiar din sala de judecată. ANP a anunțat că a contestat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Nord.
„Lui Sinigur i s-a stabilit pedeapsa de 30 de ani privațiune de libertate, fiindcă Sinigur avea un comportament bun în penitenciar. Nu avea nicio observație. Noi nu am putut să nu înaintăm demersul ce ține de amnistie, nu și eliberarea. Avocații lui Sinigur au depus cerere în instanța de judecată, însă instanța nu a ținut cont de ceea ce a prezentat penitenciarul că nu a făcut toate programele, că nu a întreprins toate măsurile. El trebuia să fie eliberat în 2045, dar l-au eliberat din sala de judecată. Noi suntem obligați să executăm încheierea judecătoruluiI”, a declarat șeful ANP, Anatolie Falcă, în cadrul Audierii Raportului Consiliului pentru Prevenirea Torturii.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Ruslan Lungu, a confirmat că penitenciarul nu a susținut acest demers și s-a opus eliberării înainte de termen.
„Angajații instituției penitenciare au depus un recurs, în aceeași zi, au contestat această încheiere la Curtea de Apel Nord. În prezent, încheierea se află în Curtea de Apel Nord, urmează să se pronunțe Curtea de Apel”, a declarat Lungu.
În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, votată de deputații PAS în 2022. Întrebată despre cazul Sinigur, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a precizat că informații suplimentare vor fi oferite în cadrul ședinței Legislativului din 4 aprilie: „Ne documentăm cu maximă seriozitate și vom reveni cu o reacție informată, tocmai pentru a nu face speculații în spațiul public”.
Și ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a confirmat că rezultatele anchetei vor fi finalizate și prezentate mâine, 4 aprilie. Totodată, demnitara a precizat că Sinigur se află sub supravegherea Biroului de Probațiune, iar din informațiile pe care le deține, acesta s-a prezentat deja la instituție.
„Suntem încă în proces de investigare și analiză pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat. Încercăm să stabilim dacă situația este o consecință a cadrului legislativ actual sau a unor acțiuni abuzive din partea celor responsabili în procesul de examinare a cererilor”, a spus presei ministra Justiției.
Deputata PAS, Olesea Stamate, care este și coautoarea legii privind amnistia, a respins public acuzațiile vehiculate în spațiul public. Potrivit ei, eliberarea lui Alexandru Sinigur nu are legătură cu legea amnistiei, ci cu un mecanism prevăzut în Codul penal încă din 2002.
„Posibilitatea revizuirii pedepsei și eliberării condiționate înainte de termen a deținuților pe viață este prevăzută de Codul penal de la adoptarea acestuia în 2002 (art. 91 alin (5)). Acest mecanism face parte din standardele europene în materie. Sunt câteva decizii CtEDO care obligă statele membre să asigure o posibilitate de revizuire a pedepsei pentru deținuții pe viață. Anume acest mecanism a fost aplicat atât în cazul lui Sinigur, cât și al lui Radulov (un interlop condamnat pe viață). Nu este vorba despre legea amnistiei. Juriștii să citească încheierile judecătorului”, a scris deputata PAS într-o postare pe Facebook.
În Republica Moldova, 140 de persoane își ispășesc pedepse cu închisoarea pe viață, arată datele publicate anul trecut de Ministerul Justiției. Deși legislația permite eliberarea condiționată a acestora, până în prezent, doar patru deținuți au fost puși în libertate.
