Educația în autonomia găgăuză: identitate regională sau propagandă rusă?
Inițiativa autorităților din Găgăuzia de a introduce lecții obligatorii de limbă și istorie găgăuză, dar și de educație patriotică în toate școlile din autonomie, ridică semne de întrebare cu privire la scopul real al acestui proiect. Analistul politic Ștefan Bejan a atenționat, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că ideea multiculturalismului, prin păstrarea limbii și culturii găgăuze, invocată de inițiatori, poate deveni periculoasă, dacă se transformă în propagandă politică și rusificare.
Potrivit lui Bejan, sistemul de învățământ din Găgăuzia este deja dominat de limba rusă, în timp ce limba găgăuză este predată ca o limbă străină, doar trei ore pe săptămână. O lege similară din 2018 prevedea ca obiectele să fie predate în limba găgăuză, însă din lipsa terminologiei și a manualelor a fost blocată.
Nu este rău că se dorește ca limba găgăuză să fie resuscitată, dar trebuie să vedem dacă nu există și interese ascunse [...] Multiculturalismul trebuie să însemne integrare în societatea moldovenească și, simultan, păstrarea identității găgăuze. Să învățăm cu toții limba română de calitate, iar separat, în mod serios, limba și cultura găgăuză – nu înlocuirea identității naționale cu una regională paralelă. Acesta nu mai este multiculturalism, ci rusificare.
În opinia analistului, fiecare profesor are libertatea de a preda istoria locală, însă ideea multiculturalismului invocată de inițiatorii proiectului poate deveni periculoasă în plin război hibrid.
Azi, în Găgăuzia, oamenii lui Șor sunt la butoane. Să nu educăm, prin aceste lecții, dușmanii Republicii Moldova. Este îngrijorător că aceste lecții de patriotism ar urma să fie ținute de așa-numiții «fondatori» ai Găgăuziei. Cine sunt ei? Ce vor preda și când? Nu cumva este o fereastră pentru propagandă politică? Știm că și la Moscova există lecții de patriotism. Poate că este un prim pas spre crearea unui propriu manual de istorie [...] cu teze staliniste?
În încheiere, expertul a sugerat că sistemul „trebuie să fie cointeresat ca toți elevii să învețe limba română de calitate. Iar autoritățile locale din Găgăuzia trebuie să se preocupe de renașterea limbii și culturii găgăuze, fără a contrazice valorile și unitatea statului. [...] Ministerul Educației trebuie să fie cu ochii pe ce se întâmplă. Nu putem finanța instituții care educă elevi cu sentimente anti-Republica Moldova. Este o chestiune de securitate națională".
Amintim că Oficiul Executiv de la Comrat a înregistrat proiectul unei noi legi regionale a educației la Adunarea Populară, care prevede introducerea limbii găgăuze și a istoriei găgăuzilor în toate școlile, inclusiv în liceele românești. Inițiativa prevede lecții de educație patriotică, cu accent pe formarea unei identități regionale. Autoritățile de la Comrat susțin că documentul este conform legislației naționale. Urmează consultările și examinarea. Deocamdată, Ministerul Educației nu a comentat oficial proiectul, însă anterior a susținut predarea istoriei locale în toate școlile, în limitele programei naționale.
În autonomia găgăuză sunt peste 40 de școli, iar în majoritatea limba de predare este rusa, și doar în două licee se predau toate disciplinele în română – la Comrat și Vulcănești. În 2018, Curtea Supremă de Justiție a respins o lege regională a educației, prin care autoritățile de la Comrat au insistat pe emiterea propriilor diplome de absolvire.
