Reforma administrației publice, inițiată de Guvern, a fost discutată de către aleșii locali din nordul țării
Peste 100 de primari și președinți de raion din nordul țării s-au întrunit la Bălți, unde au avut loc consultări publice cu privire la strategia de reformă a administrației publice, inițiată de Guvern. Aceasta vine să debirocratizeze și să depolitizeze administrațiile publice locale. Unele domenii sunt salutate, nu și optimizarea raioanelor și primăriilor, care a stârnit dispute.
Ca primă etapă a reformei administrației publice locale, Guvernul propune amalgamarea voluntară.
„Noi vrem ca școala, grădinița, casa de cultură, turismul, tot ce se află în localitate să aparțină localității, să le gestioneze independent, dar pentru asta avem nevoie de o capacitate instituțională”, spune șeful OT Bălți al Cancelariei de Stat.
Reforma administrației publice locale ar urma să contribuie la funcționarea mai eficientă a primăriilor și la prestarea unor servicii de calitate pentru cetățeni.
„Este o reformă care ține de eficientizarea resurselor umane pe care le avem, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică de amploare, când 30-40 la sută din populație este peste hotare”, menționează deputatul PAS Vitali Gavrouc.
„Noi avem nevoie de a consolida, de a crește capacitatea de a atrage acele fonduri și de a le implementa în localități. Municipiul Bălți poate fi un exemplu în sensul dat”, constată secretarul general adjunct al Guvernului, Igor Pșenicinîi.
Primarul Nicolai Grigorișin a declarat că încă este în așteptarea aprobării unui statut special pentru municipiul Bălți.
„Acum 5 ani am înaintat inițiativa ca municipiului Bălți să-i fie atribuite satele Răuțel, Pîrlița, Natalievca, Singureni, Corlăteni, Țambula. La ședința Guvernului de la Bălți au ridicat cu toții mâna și au spus că problema finanțării și a statutului special va fi soluționată”, a amintit Nicolai Grigorișin.
Dacă unii salută inițierea reformei, alții își doresc ca autoritățile centrale să vină cu mai multe explicații în implementare acesteia.
„Ar trebui să dispară raioanele. Totuși, noi vedem că, într-adevăr, foarte mulți funcționari sunt la nivelul II, practic jumătate din câți sunt la nivelul I. Deci, a dispărut conlucrarea dintre raion și nivelul I”, constată Tudor Istrati, primarul satului Răuțel, raionul Fălești.
„Urmare a lichidării unităților administrativ teritoriale, mai ales de nivelul II, se vor face economii financiare în sumă de 1,5 miliarde, după care 4 miliarde. Nimeni nu le-a argumentat, se încearcă de a duce în eroare opinia publică”, opinează președintele raionului Glodeni, Ion Cojocari.
Strategia de reformă a administrației publice urmează să fie implementată în două etape, până în anul 2030.
