180.000 de tone de alimente ajung anual la gunoi. Recomandările specialiștilor pentru a evita risipa
Cetățenii Republicii Moldova aruncă la tomberon în fiecare an aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare. Aceasta în timp ce fiecare a patra persoană din mediul rural nu își poate permite să se alimenteze suficient și suferă din cauza foamei, relevă datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.
Chiar dacă avem mai mult de jumătate din populația țării care nu poate face procurări de produse alimentare, noi din nefericire suntem risipitori. Situația puțin s-a îmbunătățit, dacă noi am avut pierdere risipă - 76 de kilograme pe fiecare cetățean din Republica Moldova, acum sunt 71 de kilograme și acest indice s-a îmbunătățit puțin. Totuși Republica Moldova în fiecare an aruncă 180.000 de tone de produse alimentare, asta e 3.000 de vagoane de tren, și în prezent, banca de alimente reușește să recupereze doar 0,15% din produsele pe care noi le aruncăm, din 700 de kilograme de produse alimentare care nu sunt expirate, banca de alimente reușește să recupereze doar 1 kilogram.
Cei mai mari risipitori de alimente sunt, conform estimărilor, consumatorii de rând, cărora le revin 40% din totalul risipei, alte 25% sunt generate de sectorul de producție, 20% de procesatori, iar 15% îi revin sectorului comercial, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Noi pierdem în toate lanțurile de producție, iar 40% din toată producția alimentară care se risipește sau se pierde este cea pe care noi am procurat-o, am venit cu dânsa acasă, am aruncat-o la gunoi. Țările dezvoltate, unde produsele alimentare reprezintă 10-15% din bugetul lor, este rău că ei aruncă mult, dar pentru dânșii presiunea asupra bugetului nu este atât de mare cum este în cazul Republicii Moldova. Noi pentru produse alimentare cheltuim 35%, iar 5% din toți banii pe care-i câștigă familiile noastre sunt banii pe care noi îi cheltuim pentru produse alimentare pe care le aruncăm la gunoi.
Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, printre care și consumul rațional de alimente, afirmă comunicatoarea de la Misiunea Socială Diaconia, Ana Ceban.
Ca recomandări, lucruri foarte simple, este congelarea alimentelor care rămân, să facem liste de cumpărături înainte ca să mergem la cumpărături pentru a reduce risipa, donarea anumitor alimente care ne rămân de la masa de familie, dar sunt încă bune pentru consum, desigur și împărțirea lor cu cei apropiați, porționarea alimentelor, cântărirea lor în funcție de numărul de persoane care participă la masă. Toate aceste lucruri, în primul rând, vor salva portmoneul nostru.
La nivel mondial, în topul risipei alimentare se află Grecia, unde sunt aruncate peste 142 kg de produse alimentare pe cap de locuitor, urmată de Malta, cu 129 de kilograme.
