Social

Nivelul apei din râul Nistru a scăzut dramatic. Ce spun autoritățile și experții

Nivelul apei din râul Nistru a scăzut dramatic. Situația hidrologică s-a înrăutățit semnificativ odată cu seceta, lipsa de precipitații în munții Carpați de unde izvorăște râul, dar și exploatarea bazinelor acvatice de către Ucraina pentru producerea energiei electrice, ca urmare a bombardamentelor rusești constante asupra infrastructurii energetice. O altă problemă rămâne poluarea râului, care este cea mai importantă sursă de aprovizionare cu apă pentru Republicii Moldova. În acest sens, Ucraina și Republica Moldova au un parteneriat comun pentru protejarea râului Nistru, susțin experții.

În prezent, râul Nistru are un nivel de 119 metri cubi pe secundă sau cu doi metri mai puțin față de nivelul optim. Situația este agravată de seceta severă, dar și de rezervele de zăpadă din munți care în această iarnă a fost mult mai mică față de anii precedenți, iar precipitațiile – insuficiente, a menționat la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu.

O altă consecință a nivelului scăzut al apei sunt și bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au determinat autoritățile din țara vecină să utilizeze volume mai mari de apă pentru producerea energiei electrice. Radu Cazacu mai spune că pentru protejarea râului Nistru este nevoie de cooperare între cele două țări, precum și de campanii de informare a populației pentru a se implica în combaterea poluării apelor.

Avem foarte multe construcții hidrotehnice, trebuie să luăm cu toții o decizie ce facem mai departe, întrucât obiectivul nostru principal este să mergem pe calea lichidării și revitalizării râurilor, pentru a le readuce la starea lor naturală. Este un proces foarte, foarte complicat, dar necesar, deoarece, în caz contrar, riscăm să pierdem toate resursele de apă din interiorul Republicii Moldova.

Președintele Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde, Valeriu Muduc, atrage atenția că 70% din apa utilizată la nivel național provine din Nistru – iar Chișinăul este alimentat în proporție de 90% din acest râu. Autoritățile ucrainene și cele moldovenești au un acord semnat privind apele de frontieră. În plus, potrivit deputatului, țara noastră are legi bune privind protecția apelor, într-o anumită măsură racordate la legislația europeană.

Acest moment este gestionat la nivel de guvern, consider că trebuie să fie cât mai eficient și insistent din partea noastră, pentru că ne interesează puritatea și calitatea apei, cum se gestionează apele astfel încât râul să aibă capacitatea de a se curăța natural de acumulările toxice, înainte ca apele să se scurgă în aval, după barajele hidrocentralelor”.

Președinta Centrului Național de Mediu, Elena Culighin, avertizează o cauză a poluării este lipsa sistemelor centralizate de canalizare în localitățile mici. Potrivit ei, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe reabilitarea sistemelor de epurare pentru a crește calitatea apei.

Ceea ce indică faptul că apele uzate, deși există un număr de stații de epurare — unele complet funcționale, altele parțial și altele nefuncționale — continuă să afecteze resursele de apă din subbazin, râurile mici, precum și scurgerile spre fluviul Nistru.

În privința construcției celor șase hidrocentrale pe cursul Nistrului, autoritățile de la Kiev au dat semnale că renunță, deocamdată, la aceste planuri. Precizăm că apa în lacul Dnestrovsk continuă să se acumuleze lent, nivelul acesteia atingând 119,58 metri cubi pe secundă. Despre aceasta a anunțat directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru Eco-TIRAS, doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi. Potrivit lui, debitul în cursul inferior al Nistrului rămâne scăzut, de 100 m3/s și, deși se așteaptă ploi de scurtă durată în cursul superior, nivelul apei nu va crește semnificativ în partea moldovenească a bazinului în următoarele săptămâni, cu excepția cazului în care inginerii energeticieni vor decide să mărească deversările.

Dumitru Petruleac

Dumitru Petruleac

Autor

Citește mai mult