Uniformă în loc de copilărie: cum formează regimul de la Tiraspol viitorii soldați la școala militară suvorovistă. Reacția Biroului politici de reintegrare

Îndoctrinarea politică și militarizarea educației devin tot mai accentuate în cazul elevilor înscriși la școala militară suvorovistă din Tiraspol, comparativ cu cei din școlile generale din regiunea transnistreană. În teritoriile aflate sub ocupație temporară – atât în Republica Moldova, cât și în regiunile controlate de Rusia în Ucraina – mișcarea cadeților este utilizată ca instrument ideologic, menit să modeleze percepțiile copiilor și să le cultive loialitatea față de Federația Rusă și regimurile separatiste. Potrivit Asociației Promo-LEX, această formă de educație servește la crearea unei rezerve militare care ar putea fi mobilizată în eventualitatea unui conflict armat.
Școala militară suvorovistă, fondată în 2017 la inițiativa liderului separatist Vadim Krasnoselski, cu sprijinul Federației Ruse, instituția combină învățământul gimnazial și liceal cu pregătirea militară intensivă. Din 2017 până în 2024, 137 de elevi au absolvit ciclul complet de șapte ani. Cei mai mulți absolvenți ai școlii militare suvoroviste sunt înscriși ulterior la institutul militar al ministerului apărării, institutul de drept al ministerului de interne sau în instituții cu profil militar din Federația Rusă.
Elevii, începând cu vârsta de 11 ani, trăiesc în regim de cazarmă, poartă uniforme militare, participă la exerciții de tragere, tabere tactice, vizite la unități speciale și proiecții de filme propagandistice. Manualele și programa sunt identice cu cele din Federația Rusă, accentuând glorificarea moștenirii sovietice și promovând narative ostile autorităților constituționale ale Republicii Moldova.
Școala are o capacitate de 300 de locuri, dintre care o parte sunt rezervate copiilor din UTA Găgăuzia, Rusia sau de pe malul drept al Nistrului. Circa 30% dintre elevi sunt orfani sau provin din familii ale militarilor. Înainte de admiterea oficială, copiii urmează un stagiu militar intensiv de 10 zile, unde învață să mânuiască arme și să respecte disciplina militară.
Lipsa transparenței privind drepturile copiilor, contactul redus cu familia și absența educației pentru pace ridică suspiciuni privind potențiale abuzuri și afectează dezvoltarea emoțională a elevilor. Deși autoritățile separatiste afirmă că elevii beneficiază de un „regim blând”, nu există date publice despre condițiile reale din instituție.
Această formă de educație „militar-patriotică” este parte a strategiei regimului de la Tiraspol de a forma o generație loială, pregătită pentru mobilizare militară și rezistentă la reintegrarea cu Republica Moldova. Potrivit Promo-LEX, astfel de practici pot crea traume psihologice și favorizează radicalizarea tinerilor.
„Este important ca autoritățile Republicii Moldova să monitorizeze și să documenteze fenomenul de militarizare a educației și îndoctrinare politică în școlile aflate sub controlul structurilor transnistrene, pentru a putea elabora politici coerente și eficiente de demilitarizare a sistemului educațional în contextul procesului de reintegrare a țării. Unul dintre pilonii fundamentali în restabilirea controlului efectiv asupra regiunii transnistrene va fi integrarea copiilor și tinerilor în spațiul educațional, lingvistic, cultural și civic al Republicii Moldova”, notează Promo-LEX.
Biroul politici de reintegrare condamnă militarizarea educației în regiunea transnistreană, calificând fenomenul drept o „tendință alarmantă care reflectă o cenzură informațională acerbă și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor*”.
„Este o tendință alarmantă ce denotă faptul că factorii de propagandă din regiune promovează nu doar o cenzură informațională acerbă, dar și o educație militarizată la toate nivelele, inclusiv cu implicarea elevilor, pe care îi îndoctrinează în mod agresiv și le limitează drepturile și libertățile fundamentale. Condamnăm cu vehemență aceste abuzuri ilegale incompatibile cu dezideratul de reglementare pașnică și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean, în frontierele internațional recunoscute ale Republicii Moldova.”
Teleradio-Moldova a solicitat un comentariu din partea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, însă, până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.