Curricula școlară din R. Moldova va fi revizuită până în 2027
Procesul de revizuire a curriculei școlare va dura până în anul 2027 și se va orienta către o abordare transdisciplinară, care să pregătească tinerii pentru viață și pentru provocările viitorului, a menționat secretarul general adjunct al Ministerului Educației și Cercetării, Ludmila Pavlov. Concomitent, instituția investește în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, cu sprijinul Uniunii Europene.
Procesul de revizuire a curriculei se desfășoară o dată la cinci ani. În acest moment, se implementează o abordare transdisciplinară, care definește un nou concept pentru dezvoltarea programelor școlare, având ca scop pregătirea tinerilor pentru viața reală și pentru provocările viitoare, a menționat, secretarul general adjunct al Ministerului Educației și Cercetării, Ludmila Pavlov. Referitor la curricula actuală, părinții elevilor susțin că aceasta este supraîncărcată și că mulți copii, în special cei din clasele primare, se confruntă cu dificultăți din cauza volumului mare de informații. Ludmila Pavlov a precizat într-un interviu pentru IPN că acest aspect va fi luat în considerare în procesul de actualizare a programei școlare.
Curricula școlară reprezintă un reper esențial în întregul mediu educațional pentru promovarea calității în învățământ. Aceasta, alături de materialele didactice și de calitatea resursei umane, constituie doi piloni fundamentali care susțin și promovează formarea calitativă a resursei umane în educație. În prezent, ne aflăm chiar în etapa de revizuire curriculară. Această etapă implică o abordare nouă, stabilită printr-un concept modern de dezvoltare a curriculumului școlar, ce se axează pe transdisciplinaritate. Scopul său este de a aborda, într-un mod mai pragmatic, formarea tinerilor, pregătindu-i mai bine pentru viață și pentru provocările pe care le vor întâlni în viitor.
Procesul de revizuire a curriculumului școlar trebuie să fie unul firesc și constant, adaptat schimbărilor economice, tehnologice și sociale, consideră experta în educație Natalia Grîu. Specialista susține că una dintre direcțiile principale ale noii reforme trebuie să fie formarea de competențe, nu doar predarea conținutului. În acest sens, se propune o abordare didactică bazată pe proiecte și studii de caz, care să ofere un sens practic învățării, iar cunoștințele teoretice să fie contextualizate în situații reale de viață.
Suntem încă în căutarea unei formule prin care, în mod practic, în școală, profesorul împreună cu elevul să poată realiza transferul de la predarea de conținut la procesul migălos de formare a competențelor. Nu mai este vorba doar despre perspectiva clasică – temă, temă, temă –, ci despre o abordare bazată pe proiecte și studii de caz. Poți lega, de exemplu, fracțiile de procesul electoral, când voturile se împart și se transformă în mandate. Astfel, predarea nu ar trebui privită ca o simplă transmitere de conținut, ci ca o predare contextualizată, în situații autentice de învățare.
Un alt aspect important al revizuirii curriculumului ar trebui să fie colaborarea între discipline, printr-o viziune transdisciplinară. De asemenea, noul curriculum trebuie să ofere instrumente clare cadrelor didactice, precum manuale și ghiduri, pe care să se sprijine în implementarea practică a acestor principii, a mai comentat Natalia Grîu.
Un alt aspect important este acela ca, atunci când proiectăm curriculumul, să evităm o viziune fragmentată. Matematica este predată separat, biologia separat, limba și literatura română, la fel. În schimb, ar trebui să adoptăm o viziune transdisciplinară și să ne asigurăm că anumite competențe se formează transversal, în cadrul mai multor discipline care comunică între ele. Aceasta presupune ca anumite conținuturi să se predea sincronizat, în aceeași perioadă, la aceeași clasă, iar profesorii de la diferite catedre să colaboreze și, de exemplu, să dezvolte împreună un proiect educațional.
În același timp, Uniunea Europeană susține sistemul de învățământ din Republica Moldova prin mai multe proiecte. De exemplu, un proiect în valoare de 10 milioane de euro este în derulare și vizează atât formarea inițială, cât și cea continuă a profesorilor. Prin aceste resurse, a fost consolidat Institutul Național pentru Educație și Leadership, iar o mie de mentori pregătesc și asistă cadrele didactice din toată țara.
Colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene continuă prin programele TEMPUS, Erasmus+, Orizont Europa sau Twinning, care permit schimburi de experiență între școlile din Republica Moldova și cele din blocul comunitar, inclusiv formări în afara țării și dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor și elevilor.
