Corespondență Dan Alexe // Summitul UE de la Chișinău arată importanța geostrategică crescândă a R. Moldova

Un summit al UE ținut în capitala unei țări candidate nu este o practică obișnuită. Summiturile liderilor celor 27 de state membre ale UE au loc, de obicei, la Bruxelles, capitala de facto a UE, sau, uneori, în țara care deține președinția rotativă a UE, actualmente Danemarca. Țările candidate nu găzduiesc astfel de summituri, ceea ce conferă vizitei la Chișinău a liderilor principalelor instituții europene o dimensiune excepțională. Este vorba despre președintele Consiliului European, portughezul António Costa, și șefa Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen.

Acest summit este o oportunitate unică de a sublinia importanța strategică a viitorului Republicii Moldova în cadrul UE și forța cooperării noastre într-un moment crucial în dezvoltarea democratică a țării și în traiectoria noastră europeană.

Privind dinspre Chișinău sau Kiev, tendința e, uneori, de a uita că numărul țărilor care se bucură de statutul de candidat este de nu mai puțin de nouă. Alternativ, putem spune șapte, pentru că Georgia și-a văzut, deocamdată, suspendat statutul, la fel cum au fost suspendate temporar — pe o durată nedefinită — negocierile cu Turcia, din rațiuni evidente ce țin de autocrația din cele două țări. Dar, în afară de Republica Moldova și Ucraina, mai sunt cinci țări din Balcani care sunt candidate, foste republici iugoslave plus Albania, iar dintre acestea patru sunt destul de avansate în negocieri.

Pe deasupra, trei dintre acestea — Albania, Macedonia și Muntenegru — mai sunt și membre ale NATO. Sigur, cele două instituții nu sunt deloc legate, iar câteva dintre țările Uniunii Europene — Austria, Cipru, Irlanda și Malta — nu sunt în NATO și nu au nicio intenție să renunțe la neutralitatea lor.

Sprijinul adus Moldovei prin organizarea acestui summit la Chișinău înseamnă, desigur, ancorarea Republicii Moldova în marele concert al Europei unite și arată că liderii UE sunt, în același timp, preocupați și de situația politică internă, dar și de pregătirea, mersul și rezultatul alegerilor din toamnă.

Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a obținut statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. Găzduind mii de refugiați ucraineni, Moldova rămâne un aliat puternic al Kievului, dar și al Europei. Însă această poziție o face și vulnerabilă: atacuri cibernetice, dezinformare, campanii de interferență... Rusia nu precupețește niciun efort pentru a submina fundamentele democratice ale Moldovei.

Pentru a sprijini integrarea în UE și reformele, UE a oferit aproape două miliarde EUR pentru perioada 2025–2027. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Moldovei de la independență încoace, încă o dovadă că Republica Moldova joacă un rol strategic din ce în ce mai mare în stabilitatea europeană, mai ales acum, într-un moment în care SUA arată o atitudine ambiguă față de sprijinul acordat Ucrainei.

Programul summitului UE

Liderii UE își vor reafirma angajamentul neclintit față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, având în vedere consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE a sprijinit Republica Moldova în numeroase domenii, inclusiv:

ajutor umanitar
securitate și apărare
gestionarea frontierelor
măsuri temporare de liberalizare a comerțului
sincronizarea rețelelor electrice

Aderarea la UE

UE își va reafirma hotărârea neclintită de a sprijini Republica Moldova pe calea sa către aderarea la UE.

UE va saluta eforturile Republicii Moldova de a urmări o agendă de reformă fermă, care vizează consolidarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, precum și lupta împotriva criminalității organizate.

Liderii sunt așteptați să sublinieze importanța strategică a Acordului de Asociere UE–Moldova, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Liderii vor face, de asemenea, un bilanț al cooperării în domeniul securității și apărării dintre UE și Republica Moldova, care se bazează pe Parteneriatul UE–Republica Moldova pentru securitate și apărare.

Între 2021 și 2025, UE a alocat 197 de milioane de euro prin intermediul Facilității Europene pentru Pace pentru a sprijini modernizarea forțelor armate ale Republicii Moldova.

Drumul către aderarea la UE rămâne lung, dar bazele sunt puse. Raportul Parlamentului European, adoptat în iunie 2025, evidențiază eforturile continue ale țării, în ciuda unui context ostil. Acesta solicită o finanțare substanțială pentru preaderare în următorul cadru bugetar multianual (2028–2034), o condiție esențială pentru o tranziție reușită.