Corespondență Dan Alexe // Cazul primarului Ion Ceban pe fundalul noilor sancțiuni (amânate) ale UE împotriva Rusiei
Așa cum s-a anunțat imediat, Uniunea Europeană nu a putut impune marți, 15 iulie, un nou set de sancțiuni Rusiei, cum ar fi dorit-o majoritatea miniștrilor de externe ai celor 27 de țări membre reuniți la Bruxelles, din pricina opoziției Slovaciei.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în conferința de presă finală că ea consideră că Slovacia, care depinde de livrările de hidrocarburi din Rusia, a primit toate derogările necesare și a declarat: „Mingea este acum pe terenul Slovaciei.”
UE a sancționat în schimb o serie de persoane și entități din cadrul așa-zisei „opoziții” pro-ruse din Republica Moldova, dar a amenințat și Georgia cu suspendarea vizei, Georgia fiind o țară care și-a văzut deja suspendat temporar statutul de candidat la UE.
Printre persoanele din Republica Moldova puse pe lista neagră a UE se numără, pentru a-i relua încă o dată: — Alexandru Beșchieru, liderul Partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM); • Victoria Furtună, lidera formațiunii „Moldova Mare”, afiliată Blocului „Victoria/Pobeda”; • Vadim Grozavu, liderul Partidului „Victorie”; • Irina Lozovan și Natalia Parasca, membre ale Partidului „Renaștere”; • Alexei Lungu, președintele Partidului „Șansă”; • Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție politică, susținut de Rusia și Ilan Șor.
Cazul aparte al primarului Chișinăului
Cea mai stranie situație, pe fundalul deciziilor luate marți, 15 iulie, la Bruxelles de miniștrii de externe ai UE, a fost cea care îl privește pe primarul Chișinăului, Ion Ceban. Acesta, cum se știe, a primit interdicție de intrare pe teritoriul României, situație fără precedent.
Măsura luată de noul guvern român pe 9 iulie include și interdicția de a circula în spațiul Schengen, din care România face de acum parte. Ion Ceban va fi astfel inclus în Sistemul Informatic Schengen (SIS), o dată de baze la care au acces toate țările zonei liberei circulații, care pe lângă majoritatea țărilor UE nu include Marea Britanie, dar include, de pildă, Elveția. Ceban nu este dat însă în urmărire internațională, cum sunt Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, care sunt căutați pentru fapte penale. O zonă cenușie în legislate face însă că el ar putea circula în anumite țări europene individuale, dacă primește o viză, în ciuda interdicției României de a călca pe teritoriul ei.
„Georgia on their mind”
Miniștrii de externe ai UE reuniți la Bruxelles pe 15 iulie pentru ultima lor reuniune oficială înainte de vacanța de vară au abordat și cazul Georgiei, din cauza deteriorării situației politice din republica Caucazului de Sud, în urma arestărilor recente ale mai multor politicieni din opoziție.
Kaja Kallas a mai anunțat că UE va trimite o scrisoare Georgiei privind posibila suspendare a călătoriilor fără vize.
UE a adoptat până acum câteva măsuri simbolice împotriva Tbilisiului.
La începutul anului 2025, Bruxelles-ul a impus obligativitatea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice georgiene.
De când Georgia a obținut statutul de candidat la UE în 2023, relațiile dintre Tbilisi și Bruxelles s-au deteriorat vertiginos, stimulate de o serie de acțiuni întreprinse de partidul de guvernământ Visul Georgian, care sunt percepute pe scară largă ca erodând instituțiile democratice ale țării.
Kallas a mai spus că va fi anunțat un pachet de sancțiuni care include doi judecători, având în vedere că „sentințele pronunțate împotriva tinerilor protestatari [care] sunt într-adevăr, într-adevăr disproporționate”. Ea a recunoscut că adoptarea de sancțiuni suplimentare a fost dificilă, deoarece necesită unanimitate între statele membre.
Georgia își văzuse deja suspendat, încă de anul trecut, statutul de candidat la UE. Asta, după ce a intrat în vigoare legea „agenților străini”, imaginată după modelul Rusiei.
Legea „agenților străini” a declanșat atunci mai multe săptămâni de proteste masive ale georgienilor, deoarece este expresia legislației represive similare introduse în Rusia.
Pentru a încheia însă cu un paradox, măsurile adoptate marți, 15 iulie, de UE arată totuși că unele din țările membre actuale nu ar fi primite în UE fără modificări profunde în legislație. Așa sunt Ungaria lui Viktor Orban, unde reformele introduse abuziv în ultimii ani au pus justiția și mai toată presa sub controlul puterii, iar legi similare funcționau și în Polonia, până la revenirea la putere a liberalului Donald Tusk.
