Se împlinesc 33 de ani de la încetarea războiului de pe Nistru. Anatol Țăranu: „A fost un act de recunoaștere a înfrângerii Republicii Moldova”

Astăzi, 21 iulie, se împlinesc 33 de ani de la semnarea Acordului de încetare a focului, care a pus capăt confruntărilor armate de pe Nistru. Documentul a fost semnat la Moscova, în 1992, de președintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, și de președintele Federației Ruse, Boris Elțîn. În urma acestui acord, circa 12% din teritoriul țării a rămas sub controlul administrației separatiste de la Tiraspol, inclusiv orașul Tighina, aflat pe malul drept al Nistrului. Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, expert politic, Anatol Țăranu, a declarat în emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova că semnătura lui Boris Elțîn pe acel document echivalează cu recunoașterea implicării Federației Ruse în ostilitățile de pe Nistru.
„Această convenție de la Moscova din 21 iulie nu a fost nimic altceva decât un act de recunoaștere a înfrângerii Republicii Moldova în războiul de pe Nistru”, a precizat Țăranu, menționând că acordul a fost unul dezavantajos pentru Chișinău, iar condițiile au fost dictate în mare parte de Moscova.
Expertul politic susține că Republica Moldova nu era pregătită pentru un asemenea conflict, fiind un stat tânăr, abia ieșit din URSS, cu instituții fragile și o armată în proces de formare. În opinia sa, o confruntare militară directă cu Federația Rusă însemna, practic, o luptă inegală. Și Mircea Snegur relata ulterior că, la întrevederile avute la Moscova, era avertizat că dacă va insista asupra suveranității și independenței Republicii Moldova, vor urma mișcări separatiste.
Țăranu mai relevă că au fost două focare separatiste insuflate încă din perioada sovietică – în stânga Nistrului și în Găgăuzia – tocmai pentru a împiedica desprinderea Moldovei de Uniunea Sovietică. După destrămarea acesteia, conflictul a fost folosit pentru a menține țara în sfera de influență a Rusiei.
„Moscova continuă să folosească conflictul transnistrean ca o pârghie de influență asupra Republicii Moldova”, a mai remarcat expertul.
În ceea ce privește soluționarea acestui conflict înghețat, Anatol Țăranu afirmă că, în prezent, nu există o rezolvare clară, dar foarte multe vor depinde de deznodământul războiului din Ucraina. „Eu cred că viitoarea pace care va fi negociată în Ucraina va avea în calitate de componente inclusiv problema transnistreană”, a concluzionat acesta.
Din punct de vedere al dreptului internațional, regiunea transnistreană este parte integrantă a Republicii Moldova, însă autoritățile de la Chișinău nu dețin controlul asupra acestui teritoriu.
Războiul de pe Nistru a izbucnit în 1992, pe fundalul tensiunilor dintre autoritățile moldovenești și administrația autoproclamată de la Tiraspol. Conflictul a fost declanșat oficial pe 2 martie, în ziua în care Republica Moldova a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite. Cele mai intense lupte s-au dat la Cocieri, Dubăsari și Tighina, fiind implicate forțele Ministerului Afacerilor Interne, în special polițiști și carabinieri, dar și voluntari.
Totuși, primele tensiuni au apărut încă din 1990–1991, sub forma unor confruntări sporadice între poliția moldovenească și milițiile separatiste, mai ales în jurul orașului Dubăsari. Pe 13 decembrie 1991, a avut loc un atac al gardiștilor transnistreni în apropierea podului de la Dubăsari, incident soldat cu moartea a patru polițiști moldoveni și 20 de gardiști.
CITIȚI ȘI:
Autor: Valeria Cîrjeu, stagiară