Raport: Justiția și achizițiile publice continuă să fie domeniile „problematice” în procesul de avansare pe calea aderării la UE
Republica Moldova a înregistrat progrese moderate în implementarea recomandărilor Comisiei Europene din clusterul „Elementele fundamentale”, esențial pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Concluzia reiese din cel de-al doilea raport de monitorizare independentă, realizat de un consorțiu de organizații ale societății civile și prezentat marți, 29 iulie. Analiza, care acoperă perioada iulie 2024 – iulie 2025, evidențiază că scorul mediu de implementare a recomandărilor Comisiei este de 3,2 puncte din 5, ceea ce reflectă o etapă de „implementare inițiată cu progres sesizabil”.
Cele mai bune scoruri au fost obținute în domeniile securității și controlului financiar, fiecare cu câte 3,8 puncte din 5 posibile. Urmează politicile sociale, ocuparea forței de muncă și statisticile, cu câte 3,5 puncte, iar reforma administrației publice și existența unei economii de piață funcționale se apropie de media generală. Sub medie se situează domenii-cheie precum justiția, lupta cu corupția și drepturile fundamentale - câte 3 puncte fiecare, în timp ce cele mai slabe performanțe au fost înregistrate la libertatea de exprimare și achizițiile publice – ambele cu doar câte 2,6 puncte.
Autorii raportului avertizează că, deși sunt consemnate eforturi continue pentru a avansa reformele, acestea se lovesc de multiple obstacole, în special de cele legate de capacitatea administrativă, finanțare, deficitul de personal sau necorelarea deciziilor politice cu realitățile din teren.
Democrație și stat de drept: reforme în plan, dar dialog limitat
În domeniul democrației, Republica Moldova a continuat modificările Codului electoral și ale legislației aferente. Unele proiecte au fost consultate cu OSCE/ODIHR, însă altele „nu au obținut avize din partea Comisiei de la Veneția sau OSCE/ODIHR”. Raportul mai arată că menținerea dialogului cu aceste instituții este esențială pentru asigurarea unui cadru electoral credibil și stabil.
În același timp, persistă lacune în mecanismele de verificare a finanțării partidelor, iar practica donatorilor fictivi rămâne un risc ridicat. Asociația „Promo-LEX” a estimat că „74% din toate donațiile raportate au fost sub trei salarii medii lunare pe economie”, ceea ce complică activitatea de control a Comisiei Electorale Centrale.
Reforma justiției: vetting implementat, dar instabilitate în sistem
Consiliul Superior al Magistraturii și cel al Procurorilor au fost completate cu membri evaluați extern, iar procedurile de pre-vetting sunt încheiate. Totuși, instabilitatea managerială persistă, cu interimate extinse în funcțiile de conducere din instanțe și parchete.
Documentul mai arată că această situație a fost cauzată atât de ritmul lent al proceselor de selecție, cât și de interesul scăzut manifestat pentru ocuparea acestor funcții.
Anticorupție: dosare la nivel înalt, dar capacitate slabă
Procuratura Anticorupție a transmis în instanță mai multe dosare importante, dar funcționează într-un sediu inadecvat, cu deficit de procurori și subfinanțare.
Raportul remarcă explicit că „lipsa unui sediu adecvat și subfinanțarea cronică” afectează eficiența PA. Totodată, implementarea Legii privind delimitarea competențelor PA și CNA a generat confuzii și disfuncționalități operaționale.
Drepturile fundamentale: strategii ambițioase, aplicare inegală
Planurile de prevenire a violenței domestice și egalitatea de gen au înregistrat progrese, dar incluziunea romilor, accesul persoanelor cu dizabilități și asistența socială eficientă rămân în urmă.
În contextul reformei sistemului de protecție a copilului și al programelor dedicate grupurilor vulnerabile, experții consideră că „este necesară o finanțare sustenabilă și intervenții adaptate realităților din teren”.
Libertatea presei: vulnerabilități sistemice persistente
În domeniul libertății mass-media, raportul semnalează absența unei noi legi a presei, deși proiectul a fost elaborat. Suspendarea licențelor din motive de securitate națională, fără decizie judecătorească, rămâne o practică problematică.
„Această măsură contravine jurisprudenței europene privind libertatea de exprimare, în special art. 10 din CEDO”, se arată în raport.
Administrație publică: amalgamare lentă, fără exemple de succes
Au fost lansate primele amalgamări voluntare ale UAT-urilor și a fost aprobată o foaie de parcurs pentru modernizarea instituțiilor publice. Totuși, scade șansa ca alte proiecte să fie motivate să urmeze același drum.
Totodată, persistă întârzieri în planificarea bugetară, iar implementarea realistă a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu este o prioritate ignorată.
Control financiar: audituri realizate, dar cu capacitate redusă
Curtea de Conturi a realizat peste 90% din activitățile planificate, dar deficitul de personal și lipsa autonomiei financiare îi limitează impactul.
Totodată, legislația achizițiilor publice este în curs de actualizare, dar lipsa unui sistem electronic funcțional întârzie aplicarea.
Politici economice: dezechilibre fiscale și presiuni politice
Pe plan economic, raportul observă că „instabilitatea regională și presiunile electorale afectează guvernanța economică și stabilitatea politicilor.
Reformele în guvernanța întreprinderilor de stat și digitalizarea Inspecției Muncii sunt în desfășurare, dar efectele sunt limitate de deficitele bugetare și întârzierile în implementare.
Recomandările experților: reforme consecvente, colaborare reală și voință politică susținută
Potrivit experților din cele opt organizații ale societății civile care au elaborat raportul de monitorizare, autoritățile Republicii Moldova trebuie să accelereze ritmul reformelor și să asigure coerență în aplicarea recomandărilor europene. Una dintre cele mai ferme solicitări este ca procesul de reformă să nu fie perceput ca o listă de bifat, ci ca o transformare structurală reală, cu impact asupra calității guvernării, justiției și drepturilor cetățenilor.
Organizațiile precizează că R. Moldova are nevoie de mai multă stabilitate instituțională și de o viziune clară asupra etapelor următoare, în special în perspectiva deschiderii propriu-zise a negocierilor de aderare. Acestea recomandă consolidarea dialogului cu Comisia Europeană și o abordare participativă în procesul legislativ, care să includă consultarea efectivă a societății civile și a partenerilor internaționali, cum sunt Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.
De asemenea, raportul sugerează că este important ca reforma administrației publice să avanseze dincolo de faza declarativă, iar investițiile în resursa umană și în capacitatea instituțională să devină o prioritate guvernamentală.
*„În pofida multiplelor provocări, se conturează tot mai clar constrângerea legată de capacitățile instituționale: nivelul de salarizare scăzut, insuficiența de personal în cadrul instituțiilor publice – toate acestea reprezintă o provocare majoră, luând în considerare faptul că avem o agendă ambițioasă. În acest context, fortificarea capacităților instituțiilor publice trebuie să fie o prioritate. O altă provocare o constituie divergențele de opinii și viziuni pe anumite domenii; acestea ar trebui aliniate la acquis-ul comunitar și la practicile Uniunii Europene”, a declarat în încheierea evenimentului, Adrian Lupușor, director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
Cristina Gherasimov: „Ne apropiem de finalizarea procesului de analiză a legislației naționale”
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat la eveniment că Republica Moldova este pregătită să treacă la o nouă etapă în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Împreună cu instituțiile statului, cu sprijinul partenerilor și cu implicarea societății civile, am reușit, într-un singur an, să facem pași concreți în drumul spre UE. Ne apropiem de finalizarea procesului de analiză a legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem pregătiți să trecem la următorul nivel în procesul de negocieri pentru aderare”, a afirmat Gherasimov.
Ea a declarat și că „integrarea europeană este un proiect al întregii societăți”.
Precizăm că Raportul a fost elaborat de un consorțiu de organizații ale societății civile, sub coordonarea Expert-Grup, cu contribuția unor autori din mai multe centre de expertiză, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Asociația Promo-LEX, Transparency International Moldova și altele.
Precizăm că Republica Moldova se află în faza de screening a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, lansate oficial pe 25 iunie 2024. După ce a obținut statutul de țară candidată în 2022 și a inclus obiectivul integrării europene în Constituie după referendumul constituțional în 2024, Chișinăul parcurge în prezent evaluarea legislației naționale în raport cu standardele europene. Primele negocieri pe clusterul „Elementele fundamentale” sunt așteptate să înceapă până la finele anului 2024.
