Viorel Furdui, la Moldova 1: Procesul de amalgamare este unul lent din cauza lipsei banilor și a inițiativelor autorităților locale
Patruzeci și cinci de primării din cele 898 câte există în R. Moldova și-au manifestat, până în prezent, intenția să treacă prin procesul de amalgamare. Schimbarea este necesară pentru creșterea capacităților administrative, financiare și umane, deoarece unele autorități locale nu pot accesa de sine stătător fonduri prin programele de stat „Satul European” sau „Europa este aproape”.
Două treimi dintre beneficiarii acestor programe sunt primăriile mai mari, care au aplicat și au câștigat diverse proiecte în beneficiul cetățenilor, în timp ce satele mici ratează oportunități de finanțare din lipsă de capacități, a explicat directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, într-un interviu oferit pentru Moldova 1.
„Dacă o să aruncăm o privire la modul cum sunt organizate autoritățile locale în Uniunea Europeană, o să vedem că avem sisteme cu primării mari și sisteme mici. Franța, Cehia, Slovacia, Austria au sisteme foarte fragmentate. În Cehia sunt 6.400 de primării la opt milioane de locuitori, în Franța - aproape 40 de mii, cu o populație mult mai mare. Există localități și de 50 sau chiar de 30 de persoane. De aceea, noi, aici, în Republica Moldova, trebuie să luăm în considerare experiența care există, dar să decidem în baza unui consens general de ce fel de sistem administrativ avem nevoie”, a afirmat directorul CALM.
Autoritățile centrale au propus celor locale opțiunea de amalgamare voluntară, care are atât provocări, legate inclusiv de lipsa resurselor financiare necesare, cât și beneficii, explică Furdui.
„Autoritățile locale din Republica Moldova au trecut prin atâtea transformări și reforme... Poate că asta e una dintre cauzele pentru care acest proces de amalgamare nu se mișcă așa de repede. (...) O întrebare foarte importantă: resursele pentru susținerea acestui proces. Credem că sunt foarte puțini bani destinați. Acest proiect are nevoie de mult mai mult – de zece ori mai mulți bani. Se operează cu o sumă de 150-200 de milioane de lei la bugetul de stat pentru amalgamare, dar cunoaștem faptul că doi ani la rând nu au fost folosiți. Pentru că nu au fost inițiative. Pe de o parte, există bani, dar pe de alta, nu prea se rupe lumea să aplice și să-i folosească. Dacă facem niște calcule despre costurile aproximative ale unui drum, să construiești un apeduct ca să asiguri acele trei, patru, cinci sate, practic, suma aceasta ar trebui investită într-o singură amalgamare”, calculează directorul executiv al Congresului Autorităților Locale.
Potrivit lui Furdui, amalgamarea este utilă, dar nu soluționează problema fragmentării teritoriale și a creșterii capacității autorităților locale. Din acest motiv, pot fi aplicate și alte opțiuni prin care localitățile se pot alia în procesele administrative.
„Situația este diferită în comunități. Este mult mai complexă decât părea la început această unificare, amalgamare. De aceea, credem că, în cazul dat, trebuie să ne grăbim, dar încet. Cei care sunt gata pot să folosească amalgamarea voluntară. Exemplele de mai sus sunt bune. În procesul de pregătire, este nevoie de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, cooperare intermunicipală. Mai sunt și situații în care, pur și simplu, se creează două-trei primării cu un serviciu comun. Sau cei mici pot, prin decizia consiliului local, să delege atribuțiile la o primărie mai mare. În Republica Moldova există acest concept de <oraș ca pol de creștere>, orașe cărora să le acordăm mai multe posibilități și care să cuprindă și localitățile din apropiere”, a conchis Viorel Furdui.
Potrivit pronosticurilor făcute de Guvern, la finalul primei etape a procesului de amalgamare - anul 2026, vor fi înregistrate cel puțin 50 de primării care s-au unit voluntar.
CITIȚI ȘI:
