Ilan Șor, pion-cheie într-o rețea globală de ocolire a sancțiunilor impuse Rusiei. Investigație IPN: companii, criptomonede și bănci-paravan în Asia Centrală și Orientul Mijlociu
Fugarul moldovean Ilan Șor, condamnat în dosarul „furtul miliardului”, reapare în centrul unei rețele internaționale cu implicații financiare și geopolitice. Potrivit unei investigații publicate de IPN, politicianul joacă un rol central într-o schemă complexă de ocolire a sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse, printr-o rețea de companii, bănci, monede digitale și filiere comerciale active în Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Mongolia, Egipt și alte state.
Bănci controlate, companii-paravan și criptomonede
Conform investigației semnate de jurnalistul Denis Dermenji, în centrul schemei se află așa-numita „companie comercială a Republicii Kârgâze”, o entitate creată oficial de Ministerul Economiei din Kârgâzstan, dar controlată neoficial de Ilan Șor. Aceasta are drept exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici măcar nu ajung pe teritoriul kârgâz și și-a deschis rapid filiale în Mongolia, Uzbekistan, Vietnam, Egipt și Emiratele Arabe Unite.
Rețeaua este conectată direct la Promsvyazbank, bancă de stat din Rusia ce deservește interesele Ministerului rus al Apărării, iar în lanțul bancar sunt implicate și Keremet Bank – sancționată de SUA, UE și Regatul Unit în ianuarie 2025 – și Capital Bank of Central Asia, care a preluat rapid atribuțiile acesteia după introducerea restricțiilor.
În paralel, Șor și afiliații săi lansează monede virtuale pentru a eluda restricțiile financiare, precum A7A5 – un stablecoin indexat la rubla rusească, și USDKG („Gold Dollar”), susținut de dolarul american și aur fizic. Potrivit publicației Elliptic, în vara lui 2025, volumul de tranzacții zilnice cu aceste monede a depășit 1 miliard de dolari, atingând o capitalizare totală de 521 de milioane în doar două săptămâni.
Rețea de companii transnaționale și prezență activă în Dubai
Printre companiile din imperiul lui Ilan Șor identificate în investigație se numără:
A7 – deținută în proporție de 49% de Promsvyazbank și 51% de Șor;
A71, A7-AGENT și TIMEFINANCE – implicate în servicii financiare, comerț cu produse chimice și echipamente industriale;
EXIM INTERNATIONAL – întreprindere mixtă cu VEB.RF, banca de dezvoltare a Rusiei;
UZIMPEXTRADE – activă în Uzbekistan;
FAVNIR SRL-FZ – înregistrată în Emiratele Arabe Unite, parte a filierei comerciale cu Orientul Mijlociu și China;
FAVNIR a fost propusă de Moscova ca intermediar în plățile pentru gazele naturale livrate regiunii transnistrene, dar autoritățile de la Chișinău au cerut excluderea acesteia din schemă.
Potrivit IPN, deși în multe dintre aceste structuri numele lui Ilan Șor nu apare oficial, toate indiciile duc spre o coordonare centralizată din partea acestuia.
„Rețeaua este doar o componentă a unei operațiuni mult mai ample”
Jurnalistul și directorul IPN, Denis Dermenji, afirmă că documentarea acestui subiect a fost dificilă, necesitând resurse importante și surse de încredere din mai multe jurisdicții.
„Astfel de subiecte sunt cu atât mai complicate, cu cât implică mai multe jurisdicții, limbi, legislații și instituții. Multe dintre informații nu sunt vizibile la prima vedere, de aceea a fost esențial să folosim instrumente specializate, care pot face diferența în munca unui jurnalist de investigație”, a declarat autorul pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai relevante constatări în urma documentării este dimensiunea geopolitică a mecanismului coordonat de Ilan Șor, care depășește sfera financiară și vizează interese strategice mai largi ale Federației Ruse.
„Aceste instrumente financiare nu doar susțin interesele Rusiei în ocolirea sancțiunilor, ci sunt redistribuite și direcționate în alte sectoare și țări, în funcție de interesele statului rus. R. Moldova este printre ele. Cu alte cuvinte, rețeaua financiară este doar o componentă a unei operațiuni mult mai ample”, a mai spus Dermenji.
Luna trecută, Financial Times scria că Ilan Șor ar fi implicat într-o schemă suspectă care a permis mai multor ruși să efectueze tranzacții transfrontaliere în valoare de aproximativ 9,3 miliarde de dolari, ocolind sancțiunile occidentale.
Ilan Șor a fost condamnat definitiv în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare. Deși trebuie să ispășească o pedeapsă de 15 ani de închisoare, acesta se află în prezent în libertate, la Moscova.
CITIȚI ȘI:
