Colegiul specializat anticorupție: Cum vor fi protejați magistrații care vor examina cazurilor de corupție mare
Colegiul specializat anticorupție, care va examina dosarele de corupție la nivel înalt, va fi funcțional până în ianuarie 2026, conform planului aprobat recent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Format din 15 judecători și activând pe lângă Judecătoria Chișinău, Colegiul va judeca și cazuri legate de securitate națională, corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor. În același timp, magistrații vor beneficia de garanții legale și de securitate, iar sediul în care vor activa va fi dotat cu echipamente de protecție.
Planul de acțiuni adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii include măsuri clare și termene precise pentru punerea în funcțiune a instanțelor anticorupție. Contestațiile vor fi analizate de două complete specializate anticorupție, formate la Curtea de Apel Centru.
Pentru a accede în Colegiu, candidații trebuie să aibă minimum trei ani de experiență și o reputație ireproșabilă. Pentru completele de apel, experiența necesară este de patru ani, iar magistrații vor trece și printr-o procedură de vetting. Mandatul pentru toate aceste funcții va fi de șase ani.
Colegiul anticorupție va avea sediu propriu la Chișinău, iar dosarele vor viza inclusiv demnitari de rang înalt și prejudicii de peste cinci milioane de lei sau foloase ilegale mai mari de 500.000 de lei.
Judecătorii vor fi selectați prin concurs, vor beneficia de instruiri specializate și vor avea parte de garanții sporite: pază de stat, locuințe de serviciu sau compensații pentru chirie, precum și o indemnizație unică la plecarea din funcție.
Expertul în justiție Alexandru Bot, de la comunitatea WatchDog, susține că eficiența Colegiului anticorupție va putea fi analizată doar în baza deciziilor pe care le va pronunța în dosarele de corupție. Acesta atrage atenția și asupra lipsei protecției adecvate pentru judecătorii implicați în astfel de cauze. În prezent, aceștia beneficiază de pază de stat doar dacă se dovedește existența unui pericol real. În ceea ce privește infrastructura Colegiului, expertul afirmă că dotările moderne trebuie să asigure atât securitatea magistraților, cât și accesul actorilor implicați în actul de justiție.
„În prezent, judecătorii care instrumentează cauze de corupție la nivel înalt nu beneficiază automat de protecție din partea statului. Aceasta se acordă doar atunci când există riscuri reale și confirmate, cum s-a întâmplat în cazul judecătorilor Cucerescu și Mitrofan, care au primit amenințări. Deși nu cred că paza de stat va deveni o practică-standard, este foarte probabil ca, în contextul sensibilității acestor dosare, să crească necesitatea unor măsuri speciale de securitate. Totuși, aceste măsuri nu trebuie să afecteze transparența actului de justiție – avocații, procurorii și publicul trebuie să aibă acces la procese și documente”, a subliniat juristul.
Totodată, Alexandru Bot consideră că eficiența colegiului ar putea fi afectată de numărul redus de judecători, ceea ce ar duce la o suprasolicitare a acestora.
„Ar fi recomandabil ca statul să investească în extinderea și diversificarea componenței Colegiului, inclusiv din punct de vedere teritorial. Crearea unor structuri similare la Bălți, Cahul, Chișinău sau în alte regiuni ar preveni concentrarea excesivă într-un singur sediu. Această concentrare poate genera, în timp, practici și precedente dificil de corectat, chiar și în contextul schimbărilor legislative sau al intervențiilor Curții Constituționale”, a adăugat Alexandru Bot.
Proiectul de lege privind sistemul judiciar anticorupție a fost revizuit de Parlamentul Republicii Moldova, la solicitarea președintelui Legislativului, Igor Grosu. Dacă prima variantă a legii propunea înființarea unui tribunal anticorupție distinct, autoritățile au revenit la proiect în urma unei opinii critice emise în 2023 de Comisia de la Veneția și au optat pentru înființarea unor colegii specializate anticorupție în cadrul instanțelor ordinare din Chișinău.
CITIȚI ȘI:
