Întâlnirea Trump - Putin, fără Ucraina și UE la masă, stârnește temeri privind un acord pro-Rusia, cu impact asupra R. Moldova
Orice concesie teritorială, convenită la summitul programat să aibă loc pe 15 august la Anchorage, Alaska, între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, ar putea avea consecințe grave asupra securității Ucrainei, Republicii Moldova și a întregului flanc estic al NATO, avertizează experții din regiunea Mării Negre.
Potrivit Angelei Grămadă, expertă în relațiile Rusiei cu spațiul european și estic, în acest moment, nici partea ucraineană nu ar ști exact care ar putea să fie consecințele unui eventual acord între Trump și Putin, în condițiile în care nici nu a fost invitată la summit.
R. Moldova trebuie să-și extindă parteneriatele strategice
Grămadă a apreciat, în context, reacția „fermă” a Uniunii Europene, principalul susținător al Ucrainei în plan financiar și militar, care la fel nu a fost invitată la discuții. Mai exact, experta a făcut referire la declarația comună din 10 august a liderilor din Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Finlanda și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, deși a salutat eforturile de pace ale lui Trump, a menționat că „drumul către pace în Ucraina nu poate fi decis fără Ucraina” și că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”.
Un compromis de acest tip ar echivala cu o pauză temporară în război, dar nu cu o pace durabilă, consideră Angela Grămadă.
„Asta ar însemna ca Putin să primească o parte din teritoriul Ucrainei. Pauză ar însemna că ei își iau răgaz pentru a se înarma din nou. (…) Atunci vor putea să revină din nou asupra operațiunilor militare”, a comentat, pentru Teleradio-Moldova, Angela Grămadă.
În opinia sa, acest scenariu ar genera o sursă constantă de insecuritate în estul Europei și ar spori instabilitatea în Republica Moldova, Polonia și România, în timp ce Rusia ar obține un control mai extins asupra unor puncte strategice din Marea Neagră.
În acest context, Angela Grămadă consideră că Republica Moldova trebuie să își concentreze eforturile pe întărirea relațiilor cu partenerii strategici și pe consolidarea propriei capacități de apărare.
„R. Moldova trebuie să își extindă parteneriatele strategice, inclusiv cele care facilitează capabilitățile militare, adică îmbunătățește capacitatea de reacție a armatei moldovenești pentru a face față unor riscuri și amenințări. (…) Și R. Moldova trebuie pur și simplu să implementeze tot ce și-a asumat în ceea ce privește procesul de integrare europeană”, a punctat experta, precizând că întărirea rezilienței instituțiilor politice și democratice este esențială pentru a preveni ca „actorii interni care servesc unor interese străine să pună țara pe tavă intereselor Moscovei”.
Concesii teritoriale și pericolul unui coridor terestru până în regiunea transnistreană
Întâlnirea dintre Putin și Trump este urmărită cu atenție de toate statele din bazinul nordic al Mării Negre, afirmă analistul Ion Tabârță, „pentru că are un impact direct asupra securității regiunii”. În viziunea sa, este important ca după această reuniune „să nu crească influența Federației Rusă asupra regiunii bazinului Mării Negre, pentru că o influență mai mare a Federației Rusă asta înseamnă amenințări la fel mai mari la adresa securității Republicii Moldova”: „O pace justă pentru Ucraina va fi o garanție în plus pentru viitoarea securitate națională a Republicii Moldova”.
Tabârță crede că, în această etapă, prioritatea absolută trebuie să fie un acord de încetare a focului, în timp ce teme precum situația regiunii transnistrene pot fi abordate ulterior, în negocieri mai ample.
- CITIȚI ȘI: Daniel Vodă: Regiunea transnistreană, folosită de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova
Posibilele elemente ale unei înțelegeri dintre liderul american și cel rus vizează o încetare a luptelor, urmate de negocieri privind teritoriile, explică Andrei Curăraru, expert în securitate la Watchdog.md.
El avertizează că lipsa Ucrainei de la masa negocierilor riscă să compromită implementarea oricărui acord: „Fără participare, orice contur politic va avea dificultăți de ratificare la Kiev, inclusiv din cauza constrângerilor constituționale privind teritoriul”.
Un îngheț al frontului fără garanții și monitorizare serioasă poate deveni doar o pauză operativă pentru Rusia, mai sugerează Curăraru, ceea ce ar amplifica presiunea asupra securității regionale.
„Dacă marile puteri testează concesiuni teritoriale, presiunea regională crește. Coridorul terestru până în Transnistria era în planul inițial al rușilor. Va renunța oare la el Putin? Devine o întrebare tot mai puțin retorică”, spune expertul.
Donald Trump și Vladimir Putin urmează să se întâlnească pe 15 august 2025, în Anchorage, Alaska, pentru a discuta un posibil armistițiu în războiul din Ucraina. Anunțul a fost făcut de liderul american pe 8 august, care a numit întâlnirea „foarte așteptată”.
Scopul discuțiilor este oprirea conflictului, Trump sugerând că ar putea include „schimburi de teritorii” – idee respinsă de Kiev și criticată în Europa. Întâlnirea se va desfășura fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a reafirmat că „ucrainenii nu vor oferi pământul lor ocupanților”.
Surse diplomatice afirmă că Rusia cere concesii teritoriale majore, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și ridicarea sancțiunilor. Trump a amenințat cu sancțiuni suplimentare pentru presiune, însă nu este clar dacă acestea vor fi aplicate.
Amintim că Donald Trump a făcut din promisiunea de a opri războiul din Ucraina în „24 de ore” un mesaj-cheie în campania electorală din 2024, ulterior recunoscând că afirmația a fost „puțin sarcastică”. Ajuns la Casa Albă, a inițiat contacte directe cu Vladimir Putin și a trimis emisari speciali la Moscova, încercând să obțină un armistițiu.
Washingtonul a propus o pauză de 30 de zile, monitorizată internațional, acceptată de Kiev, dar respinsă de Moscova, care cerea retragerea completă a armatei ucrainene din patru regiuni și recunoașterea anexării Crimeei. Negocierile directe de la Istanbul (mai–iunie 2025) nu au adus progres. Pozițiile părților au rămas diferite: Ucraina vrea retragerea totală a trupelor ruse și garanții de securitate, Rusia insistă pe concesii teritoriale.
Singurele rezultate concrete de până acum au fost armistițiul limitat în Marea Neagră și un schimb de prizonieri, fără oprirea generală a luptelor.
CITIȚI ȘI:
