Republica Moldova sărbătorește 34 de ani de independență
Republica Moldova marchează, pe 27 august, 34 de ani de la proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică – un moment de cotitură ce a deschis calea spre afirmarea statalității și consolidarea parcursului democratic al statului.
Pe 27 august 1991, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice și a puciului eșuat de la Moscova, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență. Documentul a consacrat limba română ca limbă oficială și a afirmat suveranitatea țării asupra întregului teritoriu, inclusiv a regiunii transnistrene.
În acea zi, sute de mii de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a susține actul istoric care marca nașterea statului independent Republica Moldova.
Actul fondator al statului
Declarația de Independență sublinia „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a poporului moldovenesc, reafirmând dreptul său de a decide liber asupra prezentului și viitorului.
Deși originalul documentului a fost distrus în timpul protestelor din aprilie 2009, el a fost restaurat un an mai târziu și rămâne certificatul de naștere al Republicii Moldova.
Provocări și momente-cheie
Independența a fost urmată de momente dificile. În 1992, conflictul armat de pe Nistru a lăsat urme adânci și o regiune separatistă, care continuă să reprezinte o provocare pentru integritatea statului. Tranziția economică din anii ’90 a fost însoțită de crize și emigrație masivă.
În aprilie 2009, protestele postelectorale au schimbat cursul politic, iar în 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, consolidând orientarea proeuropeană. Un pas crucial a fost obținerea statutului de țară candidată la aderare în iunie 2022, iar în 2024 Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor cu R. Moldova.
„Independența ne unește” în 2025
În acest an, sărbătoarea se desfășoară sub genericul „Independența ne unește”. Ceremoniile oficiale de astăzi includ depuneri de flori la monumentul „Maica Îndurerată” și la statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Ziua este marcată și de vizite la înalt nivel: președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, vin la Chișinău. Cei trei, împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vor face declarații de presă și se vor adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței.
Seara, scena din PMAN găzduiește un spectacol aniversar cu artiști precum Zdob și Zdub, Irina Rimes, Carla’s Dreams, Magnat și Feoctist, iar în întreaga țară au loc evenimente cultural-artistice.
Cum a fost adoptată și ce prevede Declarația de Independență a Republicii Moldova
La 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău, cunoscut și ca „Parlamentul Independenței”, a adoptat Declarația de Independență cu votul a 278 de deputați, care și-au dat acordul pentru documentul ce a marcat desprinderea definitivă de Uniunea Sovietică și nașterea statului suveran Republica Moldova.
După votul din legislativ, textul Declarației a fost citit public în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața unei mulțimi impresionante. Nu există date oficiale privind numărul exact al participanților, dar sursele istorice evocă o mobilizare masivă a populației. Gestul de a aduce în piață documentul votat de deputați a fost un act simbolic de legătură între decizia politică și voința populară, întărind legitimitatea noului stat.
Textul Declarației consacră valori și principii esențiale, menite să ghideze parcursul democratic al țării. În primul rând, Declarația proclamă Republica Moldova drept stat suveran și democratic, unitar, în care toți cetățenii sunt egali în fața legii și beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale garantate. Totodată, documentul marchează ruptura definitivă de Uniunea Sovietică, afirmând dreptul poporului la autodeterminare și deschiderea unei noi etape istorice.
Independența este prezentată ca expresie directă a voinței cetățenilor, înscriindu-se în valul de democratizare care a cuprins la începutul anilor ’90 fostele republici sovietice. În același timp, textul subliniază importanța respectului pentru diversitate, garantând libertatea religioasă, pluralismul politic, dreptul la vot și protecția minorităților etnice.
Declarația consfințește și vocația externă a noului stat, angajându-l pe calea deschiderii internaționale – Republica Moldova are libertatea de a încheia tratate și de a-și alege în mod liber partenerii de cooperare. În plan intern, autoritățile își asumă responsabilitatea de a asigura progresul economic și de a promova integrarea țării în comunitatea globală, ca parte a efortului pentru bunăstarea cetățenilor.
CITIȚI ȘI:
