Raport Promo-LEX: ingerințe externe, proteste plătite, presiuni asupra CEC și utilizarea abuzivă a resurselor administrative
Încălcări ale regulilor, ingerințe externe și presiuni asupra instituțiilor marchează perioada electorală din Republica Moldova. Între 22 iulie și 27 august, procesul electoral a fost umbrit de proteste plătite, campanii de dezinformare coordonate din Federația Rusă, abuzuri interne precum folosirea resurselor administrative, coruperea alegătorilor și promovarea electorală înainte de termen, menționează Promo-LEX.
Observatorii notează și presiuni asupra membrilor Comisiei Electorale Centrale, agresarea unor jurnaliști, precum și o creștere alarmantă a discursului de ură. În același timp, raportul misiunii Promo-LEX, prezentat pe 29 august, arată date privind numărul competitorilor înscriși, activitățile de promovare și finanțare a candidaților înregistrați pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Ingerințe externe și implicarea lui Ilan Șor
Raportul arată că procesul electoral este în continuare marcat de interferențe ale Federației Ruse: manipularea informațională, proteste plătite și atacuri cibernetice.
Implicarea lui Ilan Șor, aflat la Moscova, a amplificat tensiunile. În plus, jurnaliști au fost agresați, magistrați supuși presiunilor, iar diaspora - vizată de campanii de dezinformare.
„Au avut loc mai multe proteste coordonate de Ilan Șor, unele dintre aceste proteste au fost inclusiv cu promisiunea de achitare a participării. (...) În perioada de referință, au continuat a fi promovate ideile privind fraudarea alegerilor prin intermediul diasporei. Sursa acestor narative de asemenea a fost Federația Rusă prin atacurile de dezinformare care au persistat”, a declarat șeful misiunii Promo-LEX, Nicolae Panfil.
Presiuni asupra CEC
În perioada monitorizată, CEC a organizat 21 de ședințe și a adoptat peste 200 de hotărâri. Promo-LEX atrage atenția că unii membri ai instituției s-au confruntat cu presiuni aflate la limita intimidării și a calificat acest fapt drept „îngrijorător și regretabil”.
„Considerăm că acea presiune, acea intimidare la care sunt supuși sau cu care s-au confruntat unii membri ai Comisiei Electorale Centrale este inacceptabilă. Aceste acțiuni constituie ingerințe nepermise în exercitarea funcțiilor oficiale, pot afecta independența instituțională a autorității, precum și au ca efect subminarea încrederii publice în corectitudinea procesului electoral”, susține Nicolae Panfil.
Concurenții electorali și promovarea
Înregistrarea competitorilor s-a încheiat cu: patru blocuri electorale, 13 partide și patru candidați independenți. În total, sunt 1.248 de candidați, dintre care 44,5% femei. „Raportat la numărul de 101 mandate, rezultă că 12 candidați vor concura pentru un mandat de deputat”, a precizat analista Dina Boțan.
În perioada de monitorizare 22 iulie - 27 august, au fost observate 2.339 de activități de promovare electorală, deși campania începe oficial pe 29 august. Cele mai multe au fost organizate de BE Patriotic (57%) și PAS (23%). „Contrar prevederilor cadrului legal care stabilesc data de 29 august ca dată de început al campaniei electorale, aceste activități de promovare în scop electoral au început, de fapt, mult mai devreme. Ceea ce ne duce la ideea că cheltuielile financiare de promovare electorală vor fi mult mai mari decât ceea ce se va raporta oficial la Comisia Electorală Centrală în următoarele 30 de zile de campanie”, a declarat analista Promo-LEX, Mariana Focșa.
Potrivit lui Panfil, astfel concurenții electorali „au încercat să fure startul” campaniei electorale.
Abuzuri și coruperea alegătorilor
Promo-LEX a semnalat în raport și cel puțin 40 cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea în cazul PAS (30), implicând angajați publici în timpul orelor de muncă și autorități locale implicate în activități cu tentă electorală.
Cazuri similare au fost înregistrate și la Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” (4), Partidul Social Democrat European (PSDE) (2), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) (2), Mișcarea Respect Moldova (1) și Partidul Democrația Acasă (PPDA) (1). Totodată, au fost raportate cazuri de corupere a alegătorilor – două vizând Partidul Democrația Acasă și câte unul BE „Patriotic”, Blocul „Victorie” și PSDE.
Finanțarea campaniilor
Veniturile totale declarate de candidații independenți se ridică la 214.501 lei, în mare parte provenite din voluntariat. Cele mai multe sume au fost declarate de Andrei Năstase și Olesea Stamate.
„În cazul lui Andrei Năstase, acesta a depășit plafonul legal și a fost obligat să transfere la bugetul de stat 115.577 de lei. O bună parte din această sumă a constituit-o activitatea de voluntariat”, a precizat Mariana Focșa.
Discurs de ură și instigare
Între 21 iulie și 19 august, au fost documentate și 233 de cazuri de discurs de ură, dintre care 162 în context electoral, cu 2,5 milioane de vizualizări.
„În comparație cu alegerile din 2021, se înregistrează o evoluție negativă, situația a devenit mai gravă”, a concluzionat Panfil.
Printre cei care au propagat astfel de mesaje de instigare la violență, discriminare și amenințări directe se numără Igor Dodon, Victoria Furtună și Vasile Costiuc.
Precizăm că vineri, 29 august, a început oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. În urma scrutinului, va fi constituită legislatura a XII-a.
Până în prezent, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 21 de concurenți electorali: 13 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
CITIȚI ȘI:
