Limba română, „străină” în raioanele de est ale R. Moldova
Să vorbești limba română este o adevărată dovadă de curaj, iar pentru mulți oameni care locuiesc în stânga Nistrului este un motiv să fie prigoniți pe străzi și să fie dați afară din transportul public, doar pentru că regimul separatist încă o mai vede drept tabu. Pe de altă parte, în dreapta Nistrului, chiar dacă se vorbește liber, limba română este deseori influențată din exterior.
După mai bine de trei decenii de la revenirea la grafia latină, în Republica Moldova să vorbești corect limba română este o datorie morală față de înaintași și o libertate pe care mulți dintre copiii de astăzi aproape că nici nu o conștientizează. Spre deosebire de ceea ce se întâmpla în perioada sovietică, adică până la 1990, acum să comunici în limba română acasă, la școală sau în stradă este ceva firesc.
„În acest spațiu, a vorbi limba română întotdeauna a fost o acțiune de curaj, pentru că în copilăria mea nu am avut acest lux. Era prestigios să vorbești limba rusă”, a spus Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chișinău.
La doar o oră distanță de Chișinău, în stânga Nistrului, timpul parcă s-a oprit în loc, iar oamenii trăiesc într-o altă realitate. Acolo, într-o zonă separatistă puternic influențată de ideologia Kremlinului, să vorbești și să studiezi în română rămâne o mare provocare. Puținii profesori care încă au curajul să promoveze valorile naționale sunt cei de la instituțiile cu predare în limba română.
„Noi nu ne putem exprima liber în spațiul public, deși în ultimul timp un pic de încălzire este. Adică, mai putem auzi lume vorbind în limba română pe stradă, desigur nu o limbă perfectă. Copiii nu au acces la mass-media. Ei, non-stop, în transportul public, acasă, în stradă, aud doar limbă rusă și avem senzația uneori că îi teleportăm ca în mașina timpului”, a menționat Nadejda Moscovciuc, profesoară de Limba română la Liceul „Evrica” din Râbnița.
Una dintre cele mai mari nelămuriri, susțin profesorii, este de ce, chiar și în dreapta Nistrului, oamenii continuă să tolereze o română stâlcită, duplicitară și cu prea multe cuvinte venite din afară. Vestea bună e că, în ultimii ani, tot mai mulți copii și adulți aleg să studieze în română.
„Crește numărul copiilor care nu vorbesc corect limba română, care utilizează foarte multe rusisme, foarte multe cuvinte în limba engleză, chiar dacă le pronunță greșit. Misiunea noastră este să instruim părinții, să instruim profesorii, să instruim copiii ca ei să utilizeze vocabularul limbii române”, a declarat Daniela Vacarciuc.
„Comparativ cu anii precedenți, când veneau doar copiii moldovenilor, astăzi avem deja și copii din familii ruse care vin să studieze în școala noastră. Se fac eforturi și din partea Ministerului Educației, Guvernului, a autorităților Republicii Moldova. În ultimul timp, mă gândesc, că sunt un pic mai insistenți. Astăzi deja se observă această tendință de a le spune verde în ochi că trebuie de făcut acest lucru pentru că prea mult s-a stopat”, a spus Nadejda Moscovciuc.
Visul cel mare pentru profesorii din Chișinău și Râbnița este ca țara să fie întregită, iar limba română și valorile noastre să ne unească.
„Noi continuăm să îl cinstim pe Grigore Vieru, care a iubit limba română, pe Mihai Eminescu, pe Adrian Păunescu, și dacă și cei care se declară moldoveni sau care utilizează limba rusă merg cu flori la Eminescu și Vieru, este un indicator bun”, a declarat directoarea Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chișinău.
„Visez ca să se vorbească liber, să pot ieși în stradă să pot vorbi liber, să nu mi se spună că nu vorbesc limba aceea ”care trebuie” în transportul public, să mi se spună să ies afară din transport, pentru că vorbesc româna, și nu așa-numita moldovenească”, a afirmat profesoara de Limba română la Liceul „Evrica” din Râbnița, Nadejda Moscovciuc.
Istoria și bogăția limbii române sunt prezentate prin intermediul a 280 de documente expuse la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu prilejul Zilei Limbii Române.
