Satul din R. Moldova care și-a plantat propria pădure cu zece saci de ghindă
Acoperirea neuniformă cu păduri face ca Republica Moldova să devină tot mai vulnerabilă în fața schimbărilor climatice. Deși zona de nord a țării, în special raioanele Râșcani și Drochia, au cele mai puține păduri, locuitorii satului Ochiul Alb se pot mândri cu propria pădure, care a prins rădăcini din zece saci de ghindă.
Istoria înființării pădurii acum 13 ani este încărcată de simbolism și dorința de a transmite generațiilor viitoare un dar verde. Din conversațiile cu localnicii din satul Ochiul Alb, Radio Moldova a aflat că pădurea a devenit o adevărată istorie despre omenie și grijă față de mediu.
Satul Ochiul Alb nu a avut niciodată o pădure până în anul 2012, atunci când, la inițiativă băștinașului și academicianului Ion Ababii, terenurile erodate au prins rădăcini la propriu prin plantarea, inițial, a cinci hectare de copaci. Pentru sădirea pădurii, a fost folosită ghinda stejarului, deoarece rata de prindere și de rezistență este mult mai mare.
Din pădurile din raionul Edineț și Râșcani au fost strânși peste zece saci de ghindă, iar la acțiunea de recoltare au participat și localnicii, povestește doctorul în științe geonomice, Vladislav Grati, cel care monitorizează periodic starea masivului forestier și pentru care această pădure a devenit un proiect de suflet.
„Interesul este ca această pădure să nu fie de moment, dar să dăinuie și pentru generațiile următoare. Adică, pădurea plantată astăzi să fie utilă și peste zece ani, și peste 100 de ani. Cea mai indicată specie a fost, în cazul de față, stejarul. Și nu orice fel de specie de stejar, dar stejarul pedunculat, care are și cea mai mare longevitate în condițiile Republicii Moldova. Dacă plantam o pădure din puieți, eram să obținem o pădure cu o longevitate necunoscută”, a spus Vladislav Grati.
Pentru irigarea pădurii, în primii ani de viață au fost create, artificial, și două iazuri, își amintește Leonid Ababii, locuitorul satului Ochiul Alb.
„Aici au fost spini, niște tufari, am dat pământ arabil, am făcut schimb de teren. Aici am început lucrările: săpatul cu tractoare, cu excavatoare, a fost mult de lucru. - Ați început din 2010? - Da, așa iese, din 2010 și în 2012 am sădit pădurea”, a povestit Leonid Ababii la Radio Moldova.
Istoria și dezvoltarea pădurii este povestită minuțios și cu multa pasiune de Vladislav Grati. La pas prin pădure, descoperim cum a luat naștere fiecare arbore și caracteristicile morfologice ale copacilor.
„Primii arbuști au fost plantați de mine. Am lăsat o groapă de depozitare vreo câteva exemplare de plante. Iată rezultatul. Aici, ca să protejăm terenul, să ducea foarte mult sol fertil, se ducea la vale, am plantat o fâșăie de tei, trei rânduri. Am plantat și trandafiri cu flori comestibile, din care se face dulceață, zece rânduri de stejari semănate cu ghinde”, ne-a explicat Vladislav Grati.
Pentru a îmbunătăți diversitatea forestieră, au fost plantate și specii exotice.
„O altă specie exotică se numește Salix Matsudana sau Salcie Creață, îi spune popular. Am adus așa micuțe, de vreo 20 de centimetri, și acum este densă, are coroane frumoase. Castanul roșu - încă o săptămână, maximum două, și o să fie toate frunzele roșii, frumoase”, a menționat Vladislav Grati.
Pădurea a schimbat peisajul localității, unde acum se simte un aer mai curat și mediul este mai verde, afirmă Emilia Arapu, care admiră intenția fratelui său de a oferi sătenilor și generațiilor viitoare propria pădure: „A vrut să facă ceva frumos și sănătos pentru sat. Este nevoie de cel puțin patru-cinci copaci verzi ca să fie suficientă cantitatea de oxigen pentru fiecare om. Și asta este bine - cât mai multă verdeață, cât mai multe iazuri, râuri”.
Și autoritățile publice locale conștientizează necesitatea spațiilor verzi. Primăria își propune ca, prin intermediul Programului Național de Împădurire, să planteze copaci pe o suprafață de zece hectare, a subliniat inginerul cadastral Oleg Ignat.
„Primăria a oferit zece hectare pentru împădurirea terenului, într-o pârloagă oricare. Vrem ca să-și schimbe destinația, să fie pădure frumoasă. - Sătenii remarcă necesitatea de a avea păduri, de a avea mai mult spațiu verde? - Dar cine este împotrivă să aibă parte de împădurirea terenului? Este bine pentru vânturi, apă, ploi”, a declarat Oleg Ignat.
Acum, pădurea artificială creată de om în zona de stepă se întinde pe o suprafață de zece hectare și a devenit, în timp, mediul de viață pentru mai multe păsări și animale, precum lebede și păuni. Pe parcurs, silvicultorii au adus veverițe, vulpi, iar mai nou au apărut iepuri. Mai mult, în pădure au fost amplasați și stupi de albine.
Mai multe aflați din emisiunea „EcoSISTEM”.
Autor: Cristina Prisacari
