Studiile și cariera: ce competențe caută angajatorii – sfaturi de la un specialist în orientare profesională
Pe lângă studiile universitare pentru obținerea unei specializări, studenții sunt încurajați să exploreze și oportunități din afara sălii de curs, prin voluntariat, participarea la proiecte sau activități practice. Experiențele dobândite astfel, incluse ulterior în CV, atrag atenția angajatorilor și cresc semnificativ șansele de a obține un loc de muncă potrivit intereselor și competențelor, dar și de a menține o poziție care li se potrivește.
Este recomandarea antreprenorului și profesorului universitar pentru „Dezvoltare profesională și orientare în carieră” Doru Curoșu.
„La orele mele le-am spus studenților că universitatea îți garantează două diplome – una de absolvent și alta de șomer. Pentru că, dacă nu ai făcut nimic pe lângă universitate, în 3-4 ani de studii, garantat îți va fi foarte greu să te angajezi”, a spus Doru Curoșu în platoul „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
În contrast, potrivit lui, un absolvent cu aceeași diplomă, dar cu experiență de muncă, voluntariat sau proiecte implementate, va atrage mai ușor atenția angajatorului, datorită inițiativei și experienței sale. Diploma rămâne un avantaj, oferind cunoștințe și valoare CV-ului, însă interviul de angajare începe cu ceea ce știi și se finalizează cu ceea ce ești capabil să faci.
Doru Curoșu susține de asemenea că, la începutul anului universitar, mulți studenți se confruntă cu întrebări legate de alegerile lor: dacă au selectat facultatea potrivită și dacă vor reuși să-și construiască o carieră în domeniul respectiv. Potrivit lui, studenții din anul III ar fi trebuit deja să fie siguri de direcția aleasă. Cu toate acestea, chiar și în timpul orelor, mulți nu sunt convinși cum vor folosi în cariera lor cunoștințele acumulate.
Rolul său, spune Curoșu, este tocmai să îi ghideze în dezvoltarea profesională, orientarea și planificarea carierei. În următoarele șase luni, el intenționează să identifice împreună cu studenții dacă alegerile lor îi vor ajuta pe viitor și ce abilități sau cunoștințe le lipsesc pentru a se integra mai ușor pe piața muncii.
Pentru cei care își dau seama că nu doresc să profeseze în domeniul studiat, profesorul recomandă să își schimbe direcția, fie prin alegerea unei alte facultăți, fie prin explorarea unei alte specializări, experimentând până găsesc domeniul care li se potrivește cu adevărat.
Specialistul subliniază că una dintre cele mai comune erori ale tinerilor în alegerea carierei este să urmeze sfaturile părinților în loc să-și urmeze propriile interese.
„Da, eu în ultimii zece ani, tot întreb elevii de clasa XII și studenții: cum alegeți facultatea? Și majoritatea spune: unde o să-mi zică părinții sau familia. Pentru că părinții au experiență de viață, ei cunosc piața, ei știu ce o să-i ajute în viață, ce cunoștințe, ce joburi sunt cele mai bine plătite. Dar, în opinia mea, chiar nu contează în ce domeniu lucrezi. Poți să faci bani în orice domeniu, dacă ești cel mai bun acolo, și dacă îți place”, este convins Curoșu.
Specialistul afirmă că studiile nu reprezintă principalul criteriu pe care îl ia în considerare un angajator. Diploma nu este decisivă pentru angajare; ceea ce contează sunt cunoștințele și abilitățile practice pe care candidatul le poate aduce în companie. Deși este valoros să fi urmat o universitate și să fi dobândit cunoștințe teoretice, angajatorul se concentrează pe ceea ce persoana poate realiza efectiv.
„Angajatorul te va întreba ce poți să faci acum. Eu îți ofer un salariu, o remunerare pentru timpul investit în compania mea, dar ce oferi tu companiei mele? Bravo că ai diploma, poți să ai și patru, și cinci diplome, dar contează ce cunoști să pui în practică din ceea ce ai învățat”, spune profesorul.
Specialistul observă că mulți tineri încep să muncească încă de la 18-19 ani, uneori în paralel cu studiile universitare, și că unii ajung să renunțe la facultate pentru că le place mai mult activitatea profesională. În ultimii șase ani, echipa sa a realizat un studiu anual, trimițând chestionare completate de aproximativ 1000 de studenți, pentru a afla cu ce se ocupă aceștia pe lângă facultate. Rezultatele ultimilor doi ani arată că 18-19% dintre studenți lucrează part-time sau full-time pe lângă studii – un indicator pozitiv, dar care ar putea fi mai ridicat.
Specialistul recomandă tinerilor să participe la cursuri, dar, pe lângă acestea, subliniază el, universitatea nu poate ține pasul cu schimbările rapide din piața muncii, astfel experiența practică este esențială.
Referitor la interesul studenților pentru dezvoltarea abilităților în afara universității, datele arată o scădere semnificativă a implicării în voluntariat: dacă în 2014 aproximativ 23-24% dintre studenți participau la astfel de activități, în prezent procentul a scăzut sub 10%. În același timp, mulți studenți nu fac imediat pasul spre angajare, fiindcă beneficiază de confort, sprijin financiar de acasă sau burse, ceea ce face mai dificilă conștientizarea importanței experienței practice alături de cea teoretică.
Specialistul mai notează că, într-o lume tot mai digitalizată, unii elevi și studenți preferă activități online în locul muncii fizice. De exemplu, domeniul SMM (Social Media Management) atrage tinerii care doresc să se specializeze digital, să creeze conținut, să promoveze și să sprijine companiile în mediul online.
Jurnaliștii de la Moldova1 și-au propus să afle de la mai multe persoane dacă locul de muncă pe care îl ocupă se aliniază cu domeniul în care au făcut studii universitare. Unii au spus că lucrează conform specializării, alții au recunoscut că s-au încadrat la muncă în cu totul alte domenii.
„Lucrez conform studiilor. Am studiat IT, am făcut masterat la fel în Știința datelor și lucrez pe profesie ca sistem analist. Este domeniul meu de interes, îmi place să lucrez cu sistemele, cu datele”.
„Nu lucrez după studiile pe care le-am făcut. Am absolvit în domeniul dreptului, activez ca estetician-nutriționist”.
„Lucrez în mai multe domenii, dar backgroundul meu - Științe politice - mă ajută în tot ce mi-am propus să fac. Sunt director de marketing la o editură, sunt și scriitoare, îmi place foarte mult diplomația culturală, fac cei ce am văzut în familie. Sunt din Republica Moldova, mă interesează foarte mult lucrurile legate de geopolitică, de relații internaționale, de cultură, și atunci a fost natural să aleg Știința politică”.
„Lucrez în domeniul juridic, așa a fost o alegere de moment. Atunci așa era popular”.
Potrivit unor studii, aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova își desfășoară cariera într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au pregătit.
