ANALIZĂ // Mai multă mobilizare politică decât programe de guvernare: platformele electorale ale concurenților cu șanse reale de a accede în Parlament, analizate de ADEPT
Platformele electorale prezentate de principalele partide pentru alegerile parlamentare din 2025 sunt utilizate, mai degrabă, ca instrumente de mobilizare politică decât ca programe realiste de guvernare. Aceasta este concluzia generală a unei analize realizate de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), prezentată public miercuri, 24 septembrie. Potrivit experților, multe dintre promisiunile electorale, în special cele privind majorările salariilor, ale pensiilor, sau proiectele de amploare, depășesc posibilitățile bugetului de stat.
Analiza vizează patru entități politice cu șanse reale de a accede în viitorul Parlament: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP), Blocul „Alternativa” și Partidul Nostru (PN).
Evaluarea s-a concentrat pe cinci domenii considerate esențiale pentru direcția de dezvoltare a țării: integrarea europeană, justiția, drepturile omului, securitatea și apărarea, precum și dezvoltarea economică și socială.
Partidele au fost punctate pe o scară de la 0 la 5, în funcție de coerența propunerilor, fezabilitatea lor, compatibilitatea cu strategiile naționale și relevanța pentru prioritățile cetățenilor.
Integrarea europeană
Pe această dimensiune, diferențele dintre cele patru entități politice analizate sunt evidente, afirmă expertul ADEPT, Petru Culeac. PAS se remarcă printr-un angajament ferm, promițând semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028 și prezentând Uniunea Europeană drept principal motor al reformelor. Totuși, lipsa unor repere operaționale concrete ridică întrebări privind fezabilitatea planului.
BEP evită o poziție tranșantă și adoptă o poziție ambiguă inclusiv privind promisiunile generale de „„diplomație echilibrată””, probabil pentru a nu pierde electoratul indecis.
Blocul „Alternativa” își propune accelerarea integrării europene și este singurul care are un capitol dedicat explicit acestei teme. Experții însă consideră obiectivul de a atinge standardele UE până în 2029 drept populist. În plus, chiar în cadrul blocului, unele formațiuni, precum Congresul Civic, adoptă o poziție mai rezervată și neutră în această privință.
PN tratează subiectul superficial, propunând doar aderarea directă la spațiul Schengen. Experții atenționează că acest obiectiv nu poate fi realizat fără aderarea prealabilă la UE și, în lipsa unui plan concret, rămâne o promisiune populistă „la limita utopismului”.
„Vedem patru partide și patru abordări diferite: PAS - cu un angajament ferm, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor - cu ambiguitate strategică, Blocul Alternativa - cu o abordare mai consistentă, dar contradictorie, iar Partidul Nostru ignoră subiectul și propune o promisiune populistă și nerealistă”, a concluzionat Petru Culeac.
Dezvoltarea socio-economică
Pe dimensiunea dezvoltării socio-economice, toți cei patru concurenți electorali analizați au venit cu liste ample de promisiuni, multe bazate pe un buget „inepuizabil”, observă expertul economic Stas Madan.
PAS își propune dublarea veniturilor și a exporturilor până în 2030, investiții în infrastructură și locuințe, precum și valorificarea Planului de Creștere Economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Printre obiective se numără salariul mediu de 25.000 de lei, considerat realizabil, precum și construirea drumurilor pe o distanță de 3.000 km sau dublarea exporturilor, considerate greu de atins.
BEP propune pensia minimă de 6.000 de lei și reducerea vârstei de pensionare, măsuri estimate la peste 18 miliarde de lei, precum și plafonarea gazelor la 6–8 lei sau cota de 50% produse autohtone, contrar angajamentelor existente. Realistă rămâne dezvoltarea platformelor industriale.
Blocul „Alternativa” vizează modernizarea a 50 de orașe și reducerea decalajelor salariale, cu costuri mari și fără claritate asupra finanțării. Controversată este revenirea la statutul de întreprinzător individual, în contextul în care această reformă a adus în buget peste 180 de milioane de lei.
Partidul Nostru promite pensii de 5.000 de lei și alocație de 200.000 de lei la naștere – costuri de peste 12 miliarde - și măsuri realiste, precum cota zero la profitul reinvestit. În general, propunerile sale sunt populiste și nerealiste.
„Se conturează clar diferența între programe argumentate, precum cel al PAS, și propuneri populiste sau nerealiste, în special ale BEP și Partidului Nostru. Majoritatea tratează bugetul ca pe un sac fără fund, uitând că este un plan de redistribuire”, a concluzionat Stas Madan.
Securitate și apărare
Domeniul securității și apărării rămâne unul dintre cele mai puțin abordate în programele electorale, constată secretara ADEPT, Polina Panainte. Deși sondajele arată o creștere a fricii de război și a interesului public pentru securitate, majoritatea partidelor evită să trateze subiectul deschis, folosind formule generale.
Doar una dintre formațiuni leagă securitatea Republicii Moldova de integrarea europeană, în timp ce celelalte se limitează la reafirmarea neutralității, demilitarizare și soluționarea pașnică a conflictului transnistrean. Politicienii vorbesc despre război în discursuri, dar nu și în programele electorale.
Analiza arată că doar PAS abordează explicit războiul din Ucraina și necesitatea consolidării relațiilor euroatlantice pentru securitatea statului, însă fără obiective bugetare sau instrumente clare de implementare.
Blocul Electoral Patriotic promovează neutralitatea și diplomația, dar propunerile sunt mai mult ideologice și puțin adaptate amenințărilor reale, în timp ce majoritatea statelor europene își consolidează capacitățile de apărare.
Blocul „Alternativa” susține coerent menținerea neutralității și soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, însă propunerile rămân vagi și neclare.
Partidul Nostru propune măsuri radicale: desființarea serviciului militar obligatoriu, trecerea la serviciu militar contractual – mai costisitor – și eliminarea Serviciului de Informații și Securitate, ignorând amenințările reale de la frontieră.
„Partidele se fac că plouă, ca și cum războiul nu există, ca și cum dronele nu au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova sau nu suntem supuși atacurilor cibernetice și războiului hibrid”, a remarcat Polina Panainte, subliniind că ignoranța față de aceste realități scade considerabil relevanța platformelor.
Justiție
Analiza domeniului justiției arată că toate partidele acordă atenție specială acestui sector, chiar dacă unele programe sunt mai puțin concrete. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, subliniază că, în comparație cu ciclurile electorale precedente, programele actuale sunt mai detaliate, iar unele măsuri sunt bine ancorate în realitatea legislativă și instituțională.
Partidul Acțiune și Solidaritate se evidențiază prin fezabilitatea reformelor propuse, continuând politicile guvernării recente: curățarea justiției, întărirea agențiilor anticorupție, formarea viitorilor judecători și procurori și respectarea termenelor rezonabile pentru soluționarea cauzelor. Succesul depinde de timp și ritmul implementării, însă angajamentele sunt în mare parte realiste.
Blocul Patriotic propune restabilirea funcționalității instituțiilor-cheie din justiție, digitalizarea sistemului, implementarea dosarelor electronice și îmbunătățirea accesului la asistență juridică pentru persoanele vulnerabile. Totuși, programul are o ancorare financiară slabă, iar unele propuneri populiste pot afecta calitatea actului de justiție. În ansamblu, programul este mai degrabă tehnocratic-populist, lipsind însă resursele bugetare necesare pentru implementare.
Blocul „Alternativa” prezintă cel mai cuprinzător program, incluzând măsuri tehnice pentru legislația contravențională, penală și administrativă, dar lipsa resurselor financiare limitează aplicarea efectivă. Unele măsuri contravin legislației europene, cum ar fi sancționarea Comisiei de pre-vetting.
Partidul Nostru propune reforme radicale și constituționale, precum modificarea Constituției, instaurarea unui sistem prezidențial, reducerea numărului de deputați și eliminarea imunității parlamentare. Expertiza indică faptul că aceste măsuri sunt dificil de realizat și reprezintă, mai degrabă, o reformă constituțională decât soluții concrete pentru justiție.
Drepturile omului
Platformele electorale ale partidelor din Republica Moldova se concentrează în mare parte pe promisiuni pentru malul drept al Nistrului, în timp ce malul stâng este abordat mai mult prin prisma conceptului de reintegrare, fără a se acorda suficientă atenție drepturilor fundamentale ale oamenilor din regiunea transnistreană, a subliniat directorul de program al Asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru.
PAS se axează pe continuarea reformelor în domeniul drepturilor omului, cu accent special pe drepturile femeilor și pe implementarea Convenției de la Istanbul. Propunerile sociale includ creșterea pensiilor, însă sustenabilitatea financiară rămâne o provocare.
Blocul Patriotic are o platformă clară, vizând combaterea violenței de gen, sprijin pentru persoanele cu dizabilități și acces la educație și sănătate. Totuși, angajamentele privind pensiile și valorile tradiționale ridică întrebări privind compatibilitatea cu legislația națională și standardele internaționale.
Blocul „Alternativa” pune accent pe lupta împotriva corupției și reforme sociale, propunând măsuri precum lustrația, însă fără detalii clare despre respectarea dreptului la un proces echitabil.
Partidul „Nostru” se distinge prin promisiuni financiare extrem de ambițioase, precum indemnizația de 200.000 de lei la nașterea copilului, dar nefezabile, precum și prin măsuri controversate, cum ar fi interzicerea propagandei LGBT, contrare jurisprudenței internaționale privind libertățile fundamentale și principiul nediscriminării.
„De multe ori, platformele care propun cheltuieli foarte mari și sunt atractive nu stau bine din perspectiva drepturilor omului. Ele sunt tentante, dar nu indică clar cum respectă drepturile fundamentale. Oricine analizează o platformă din această perspectivă trebuie să se întrebe: de unde vin banii, cât de sustenabile sunt promisiunile și dacă acestea respectă legea. Chiar dacă fiecare concurent afirmă că dorește să respecte legea, unele promisiuni contravin, de la început, legislației, Constituției și standardelor europene”, a concluzionat Vadim Vieru.
Rolul societății civile în informarea alegătorilor
Analiza platformelor electorale prezentate de principalele formațiuni politice pentru alegerile parlamentare arată că acestea combină promisiuni realiste cu elemente de populism, relevă experții în monitorizarea proceselor electorale.
Potrivit lui Petru Culeac, expert ADEPT, partidele nu pot fi catalogate drept total populiste, însă o parte dintre promisiuni sunt mai mult simbolice sau abstracte, lipsind detalii concrete despre implementare sau estimări ale costurilor.
Expertul subliniază rolul societății civile, al jurnaliștilor și al cetățenilor de a solicita un grad mai mare de responsabilitate și precizie din partea politicienilor.
„Populismul persistă atâta timp cât aduce roade. Din păcate, încă mai vedem fenomenul acesta, mulți politicieni operează cu promisiuni la limita populismului. Politicienii încearcă să vândă speranțe, iar populismul diferă de la campanie la campanie. Unii se concentrează pe promisiuni concrete, alții operează cu promisiuni vagi sau abstracte”, a menționat acesta.
Votul fiecărui cetățean este extrem de important, iar scrutinul reprezintă, totodată, o oportunitate pentru partidele politice să-și prezinte oferta pentru alegători, a concluzionat expertul ADEPT.
În contextul unei campanii electorale marcate de dezinformare și interferențe externe, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, Daniela Vidaicu, a evidențiat că sprijinul societății civile este esențial pentru a clarifica fezabilitatea promisiunilor politice.
„R. Moldova se confruntă cu o campanie de dezinformare fără precedent, în special din partea Rusiei. Pentru oamenii din sate și orașe, este extrem de complicat să distingă adevărul de promisiuni care nu au acoperire reală. Analizele imparțiale și apolitice ale experților ajută cetățenii să înțeleagă care promisiuni sunt realizabile, care sunt acoperite bugetar și care pot aduce schimbări reale în viața lor. Acest lucru le permite alegătorilor să ia decizii corecte și, mai ales, informate”, a subliniat Daniela Vidaicu.
Precizăm că documentul intitulat „Analiza comparativă a platformelor electorale” a fost elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) împreună cu cinci experți independenți, susținut de Fundația Soros Moldova, și a fost prezentat public pe 24 septembrie, la un club de presă.
