Fermierii investesc în infrastructura postrecoltare pentru a spori calitatea fructelor și a-și majora profitul

După recoltare, produsele agricole încep să piardă din calitate, iar pierderile pot ajunge la 10–15% din volum, în lipsa unor sisteme moderne, susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Prin instalarea frigiderelor, a liniilor de sortare și de ambalare moderne, aceste pierderi pot fi reduse la 3–5%, iar producătorii pot păstra recolta mai mult timp, în condiții bune, pentru a o vinde atunci când piața oferă un preț mai avantajos.
Potrivit autorităților, în ultimii ani, au fost făcute investiții mari în infrastructura postrecoltare, ca fructele moldovenești să fie competitive pe piețele externe. Agricultorii susțin că știu cât de importante sunt aceste echipamente, însă spun că investițiile pe care trebuie să le facă sunt foarte mari.
Vera Ciobanu din satul Corjova, raionul Criuleni, gestionează împreună cu familia o livadă de cireși pe o suprafață de 11 hectare. Pentru a obține o recoltă bună, a investit mult în sistemul dublu de irigare, în plasa anti-ploaie și în tunuri pentru speriat păsările. Totuși, fermierii și-ar dori o linie pentru răcirea fructelor colectate, pentru a menține calitatea și a prelungi durata de viață a cireșelor.
Potrivit interlocutoarei noastre, subvențiile de la stat ar fi o soluție pentru a cumpăra astfel de echipamente costisitoare, însă ar fi bine ca acestea să fie acordate înainte de investiție, nu după.
„Infrastructura postrecoltare necesită investiții mari. De obicei, este vorba de linia de sortare, linii de ambalare, ambalaje. Utilajul hydrocooler (un echipament care răcește timp de câteva minute cireșele cu ajutorul unui jet de apă rece - n.r.) este foarte important pentru fiecare producător. Ceea ce ține de sortare, poți să mergi la companii care îți prestează servicii de sortare, dar hydrocooler-ul acesta permite ca fructul să fie răcit imediat. Dacă au trecut opt ore sau peste 10 ore de la recoltare, deja își pierde sensul. Este important, pentru că mărește perioada de păstrare a cireșelor, aceasta poate ajunge până la două luni”, ne-a spus Vera Ciobanu.
Și Vitalie Obrejanu, care cultivă mai multe tipuri de fructe în nordul țării, susține că producătorii mari din țara noastră au înțeles cu mai mult timp în urmă cât de importante sunt frigiderele în care sunt păstrate fructele, precum și liniile de sortare și ambalare a acestora.
„Acele utilaje sau echipamente, linii de sortare sau case de ambalare permit ca produsul tău să fie ambalat frumos și îi adaugă valoare. Teoretic, Republica Moldova are capacitatea sau producătorii din Republica Moldova au capacitatea de păstrare a produselor practic 12 luni, vorbim de mere. Avem capacitate și avem o experiență foarte bună ca țară în păstrarea strugurilor de masă și a prunelor”, a punctat agricultorul.
Dezvoltarea infrastructurii postrecoltare permite ca fructele moldovenești să își păstreze mai mult timp calitatea, afirmă și directorul executiv al Asociației „Moldova Fruct”, Iurie Fală. Totodată, acestea sunt vândute și la un preț mult mai mare.
„Uniunea Europeană este o piață care oferă cel mai înalt preț. Este o piață atrăgătoare, consumatorii de acolo au capacitate de cumpărare foarte înaltă. Dar cerințele de calitate sunt, respectiv, tot înalte. Și noi le cunoaștem, mulți producători s-au aliniat la ele, dar mai avem încă de lucru la acest capitol. Iată, noi, în cadrul asociației, am pornit o campanie de implementare a unei scheme de calitate care se numește „Producerea integrată de fructe”, care, într-un fel sau altul, poate demonstra cumpărătorului din orice țară de pe glob că fructele moldovenești sunt inofensive și acest lucru este un avantaj concurențial”, susține Iurie Fală.
Investițiile în infrastructura postrecoltare sunt o condiție esențială pentru o agricultură competitivă, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, la emisiunea „Bună Dimineața” la Moldova1. El a subliniat că alinierea la standardele europene este decisivă pentru competitivitatea sectorului agricol.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în perioada 2022–2024, au fost sprijinite, prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, peste o mie de proiecte postrecoltare, cu un volum total al investițiilor de aproximativ 340 de milioane de lei. Aceste proiecte contribuie la creșterea competitivității fermierilor, la stabilitatea veniturilor și la extinderea accesului pe piețele externe.