Sărbătoare la Chișinău: capitala Republicii Moldova își marchează hramul, de Acoperământul Maicii Domnului, stil vechi
Chișinău, capitala Republicii Moldova, își serbează hramul pe 14 octombrie, dată la care creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului. Evenimentul, devenit una dintre cele mai importante zile pentru Chișinău, datează din 2000, când Primăria municipiului, împreună cu reprezentanții Mitropoliei Moldovei și ai Mitropoliei Basarabiei, au ales această dată pentru a cinsti orașul. Decizia a fost inspirată de unul dintre cele trei hramuri ale Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului”, simbol spiritual al capitalei. Până atunci, din anul 1995, Ziua orașului era sărbătorită în a doua duminică a lunii octombrie.
Alegerea acestei sărbători are o semnificație adâncă, atât istorică, cât și religioasă. Prima atestare documentară a Chișinăului datează din octombrie 1436, la doar câteva zile înainte de această sărbătoare, ceea ce leagă simbolic ziua orașului de un moment-cheie din trecutul său. În tradiția creștină ortodoxă, Acoperământul Maicii Domnului este un praznic al protecției divine, când credincioșii își exprimă recunoștința pentru ocrotirea și binecuvântarea Maicii Domnului.
Potrivit tradiției, această zi este inspirată de viziunea Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos și a ucenicului său, Epifanie, care, în timpul unei privegheri la biserica Vlaherne din Constantinopol, au văzut-o pe Maica Domnului acoperind poporul cu omoforul său și rugându-se pentru lume. De atunci, sărbătoarea simbolizează ocrotirea Maicii Domnului asupra celor care o cinstesc și este asociată cu rugăciunea, speranța și credința în sprijinul divin.
În această zi, credincioșii se roagă pentru sănătate și protecție, iar slujbele oficiate în biserici sunt însoțite de rugăciuni speciale.
De hram, Chișinăul se transformă într-o adevărată scenă de sărbătoare, cu târguri de produse locale, expoziții de meșteșuguri, spectacole de muzică și dansuri populare, evenimente care adună mii de locuitori și turiști.
Programul activităților consacrate sărbătorii hramul orașului Chișinău
Programul include o liturghie solemnă oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, urmată de târguri ale meșterilor populari, standuri cu bucate tradiționale și activități dedicate familiei. Ziua se va încheia cu un concert în Piața Marii Adunări Naționale, unde vor evolua Orchestra Fraților Advahov, Lupii lui Calancea, Epic Symphonic, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, precum și alți artiști îndrăgiți.
Personalități care au locuit și au muncit la Chișinău
Hramul Chișinăului este și un prilej de comemorare a personalităților marcante care au locuit și au activat în acest oraș. Printre aceștia – scriitorii Alexandru Hâjdeu, Alexei Mateevici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Negruzzi, Grigore Vieru. La Chișinău au mai locuit fabulistul Alecu Donici, iar un timp și Natalia Obrenovic, născută Keșcu, regină a Serbiei.
Regretatul compozitor Eugen Doga a declarat că multe state și-ar dori să aibă așa o capitală frumoasă precum Chișinăul, iar poetul Dumitru Matcovschi compara Chișinăul cu un colț de rai: „Știu că sunt orașe mari, /Unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic/Chișinăul meu cel mic!”, scria regretatul poet.
Printre cei mai longevivi primari ai orașului au fost: Carol Schmidt – 26 de ani neîntrerupt (1877-1903) , Dimitrie Lovcinski – 14 ani (în trei termene distincte: între 1825-1830, 1834-1836 și 1843-1845), Dimitrie Mincu – 13 ani (în perioada 1849-1854 și apoi în 1858-1860 și 1861-1866), Serafim Urechean – 11 ani (din 1994 și până în 2005) și Dorin Chirtoacă – 10 ani (deținând funcția din iunie 2007 până în iulie 2017, când a fost suspendat, ulterior a demisionat în februarie 2018).
În total, peste 190 de localități din țară își sărbătoresc hramul pe 14 octombrie, marcând o zi de mare însemnătate pentru Republică Moldova. Printre acestea: orașele Briceni, Florești, Rezina și Vulcănești.
CITIȚI ȘI:
