„Sunt trei factori de bază”: Cum s-a desprins R. Moldova de piața rusă, în ultimii 20 de ani
Economia R. Moldova a trecut printr-o transformare esențială în ultimii 20 de ani. De la o dependență critică de piața rusă la începutul anilor 2000, statul nostru și-a reorientat comerțul exterior către Uniunea Europeană, care deține în prezent peste 65% din totalul schimburilor comerciale. Dacă aproape o treime din exporturile moldovenești mergeau, în 2005, spre Rusia, ponderea acestora a coborât, în 2024, la doar 3%. În același timp, România, Italia, Germania și Polonia au devenit principalii parteneri comerciali ai țării, arată datele Biroului Național de Statistică.
2005–2010: Dependență ridicată de piața rusă
În 2005, R. Moldova exporta mărfuri în valoare totală de 1.09 miliarde de dolari, dintre care peste 347 de milioane mergeau în Federația Rusă — adică aproximativ 32% din total. În anii următori, exporturile spre Rusia au scăzut brusc, mai ales după embargoul impus în 2006 asupra vinurilor moldovenești, una dintre principalele categorii de produse exportate.
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, acesta a fost „primul moment de cotitură” în comerțul moldovenesc cu Rusia, apărut pe fundalul apropierii de Uniunea Europeană.
„Sunt trei factori de bază care au dus la scăderea exportului. Primul factor a fost embargoul impus de Federația Rusă în 2006, atunci când Republica Moldova și-a arătat, pentru prima dată, intenția de a se apropia de Uniunea Europeană. Guvernul de atunci, de pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin, a formulat, pentru prima dată, prioritatea integrării europene. Rusia a pus embargo la producția alcoolică și, practic, au căzut dramatic exporturile noastre,” a explicat Ioniță, pentru Teleradio-Moldova.
Astfel, în 2006, exporturile moldovenești către Rusia s-au redus la 181 de milioane de dolari, în timp ce România, abia intrată pe radarul comercial al Chișinăului, devenea o destinație comercială în ascensiune cu 154 de milioane de dolari.
Importurile din Rusia rămâneau, totuși, consistente — peste 417 milioane de dolari, dominate de livrările de gaze și produse petroliere.
Până în 2010, exporturile Republicii Moldova către Rusia reveniseră la 404 milioane de dolari, dar ponderea lor în total scăzuse sub 27%.
2011 - 2014: Reorientare treptată spre Uniunea Europeană
După semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană și liberalizarea comerțului cu UE, balanța comercială s-a înclinat vizibil spre Vest.
„Apoi, ne-am recuperat destul de bine pe celelalte poziții, dar, în 2014, după ce am semnat Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, Federația Rusă ne-a impus al doilea embargo la fructe și, iarăși, comerțul nostru, practic, s-a prăbușit pentru a doua oară”, a mai amintit Ioniță.
În perioada anilor 2013-2014, Moscova a impus o serie de noi embargouri comerciale produselor din R. Moldova:
2013: interdicție asupra produselor vinicole, invocând neîndeplinirea standardelor sanitare;
2014: interdicții multiple asupra conservelor de fructe și legume, fructelor proaspete și produselor din carne.
În același an, anexarea Crimeii și deteriorarea relațiilor politice au agravat ruptura economică. În 2014, exporturile spre Rusia au scăzut la 423 de milioane de dolari, în timp ce România devenea principala piață de desfacere, cu 434 de milioane de dolari.
Importurile din Rusia depășeau 700 de milioane de dolari, dar ponderea lor în totalul importurilor a început să scadă constant, în favoarea livrărilor din Uniunea Europeană și Ucraina.
2015-2020: Prăbușirea exporturilor către Rusia
După 2015, comerțul cu Federația Rusă a intrat într-o etapă de declin structural. Exporturile moldovenești spre Rusia s-au înjumătățit față de anii precedenți, coborând la doar 240 de milioane de dolari, adică 12% din total.
În aceeași perioadă, România devenea principalul partener economic al Republicii Moldova, cu exporturi de peste 500-700 de milioane de dolari anual, iar China începea să câștige teren în topul țărilor furnizoare de bunuri, depășind Rusia în importuri, în 2020.
Pandemia a accentuat tendința: în 2020, exporturile spre Rusia au fost de 216 milioane de dolari - mai puțin de 9% din total, în timp ce importurile din Rusia, de 603 milioane, erau comparabile cu cele din China, care ajunseseră la 645 de milioane de dolari.
Astfel, la sfârșitul deceniului, Republica Moldova era deja integrată în circuitul economic european, iar relațiile comerciale cu Federația Rusă se limitau, în principal, la livrările de energie și la un număr restrâns de produse alimentare.
2021-2024: Decuplare economică
Invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și sancțiunile internaționale care au urmat au accelerat procesul de decuplare economică, dar nu imediat. Paradoxal, 2022 a fost anul cu cele mai mari importuri din Rusia din ultimii 20 de ani - peste 1.14 miliarde de dolari.
Motivul principal a fost dependența energetică de Gazprom. În acel an, importul de gaze naturale a fost asigurat în principal de Gazprom, prin compania Moldovagaz, la un cost estimat de circa 720 de milioane de dolari.
Totuși, în același an, exporturile moldovenești către Rusia s-au redus la 190 de milioane de dolari, în timp ce comerțul cu România a atins niveluri-record: 1.24 de miliarde la export și 1.64 de miliarde de dolari la import.
Rusia a reluat, de asemenea, presiunile comerciale. În 2022, Moscova a suspendat temporar importul de fructe și legume din aproape toate raioanele Republicii Moldova, iar în 2023 a introdus un embargou complet pentru aceste produse.
Drept rezultat, exporturile spre Rusia au scăzut, în 2023, la 144 de milioane de dolari, iar în 2024 — la doar 117 milioane, adică 3% din total. Importurile s-au redus și mai abrupt: de la 1.14 miliarde în 2022 la 208 milioane în 2024.
Expertul economic observă că sectoarele afectate cel mai grav de embargourile rusești au evoluat diferit în ultimii ani. Dacă în cazul vinurilor și al băuturilor spirtoase pierderile nu au fost nici până astăzi recuperate, producătorii de fructe au reușit să se redreseze datorită sprijinului partenerilor externi.
„Producția noastră alcoolică nu a ajuns nici până astăzi la nivelul anilor 2005-2006 și suntem foarte, foarte jos. Nu ne-am revenit până în prezent, dar noi producem acum foarte calitativ, produse foarte bune. Au apărut foarte multe firme micuțe care produc calitativ, dar volumele pe care le-am avut cândva nu le avem până azi. Mai bine stăm la capitolul fructe. Noi aici am reușit, inclusiv mulțumită suportului pe care l-am primit, fie din partea Statelor Unite, fie din partea Uniunii Europene, care ne-a scos cotele”, a adăugat Ioniță.
În același timp, comerțul cu România a continuat să crească — 1.53 de miliarde de dolari la import și 1,16 miliarde la export, consolidând poziția Bucureștiului ca principal partener comercial al Republicii Moldova.
2025: Comerțul cu Rusia, redus la un nivel simbolic
Datele pentru prima jumătate a anului 2025 confirmă tendința de decuplare economică: Republica Moldova a exportat în Federația Rusă bunuri în valoare de doar 51 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 3.2% din totalul exporturilor din această perioadă.
În același timp, importurile din Rusia s-au redus sub 90 de milioane de dolari, adică circa 1.7% din volumul total al importurilor, într-un context în care comerțul exterior al R. Moldova depășește deja 5 miliarde de dolari.
Ce vindem și ce cumpărăm din Federația Rusă
R. Moldova mai cumpără astăzi din Rusia în special produse energetice, deși în volume tot mai mici. Gazul natural, odinioară principala marfă importată, nu mai ajunge în Republica Moldova din ianuarie 2025. În continuare, o parte dintre produsele petroliere – motorină, păcură sau benzină – provin din Rusia, dar sunt înlocuite tot mai mult cu livrări din Uniunea Europeană, inclusiv România, sau din Azerbaidjan.
Pe lângă energie, R. Moldova mai importă din Rusia îngrășăminte agricole, produse chimice industriale, metale și piese pentru construcții sau utilaje agricole. În comerțul alimentar, Rusia furnizează produse de brutărie, sosuri și condimente, ciocolată, conserve de pește, margarină și ape minerale, care se mențin competitive datorită prețurilor mai scăzute. În total, aceste bunuri reprezintă puțin peste 2% din importurile R. Moldova.
În același timp, Republica Moldova mai trimite pe piața rusă doar un număr limitat de produse, în principal brânzeturi și alte lactate, textile și confecții, conserve de fructe și legume, uleiuri vegetale și mobilier din lemn.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în prezent, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. În anul trecut, 67.2% din exporturile moldovenești au fost direcționate către statele membre ale Uniunii Europene, de unde au provenit și 50.2% din importuri.
România deține cea mai importantă pondere în comerțul bilateral al Republicii Moldova, fiind destinația a 32.6% din totalul exporturilor noastre - circa 1.16 miliarde de dolari. Totodată, 16.1% din importurile noastre provin de peste Prut. Fluxurile comerciale dintre cele două state includ energie electrică, produse petroliere, materiale de construcții, produse agroalimentare și băuturi.
R. Moldova și-a consolidat alte parteneriate economice majore, pe segmentul exporturilor, cu Italia, Germania, Polonia și Cehia. Totodată, statul nostru importă echipamente, bunuri de consum și produse industriale din China, Turcia și Ucraina.
CITIȚI ȘI:
Prunele moldovenești, pe mesele consumatorilor din UE. Cele mai multe ajung în Germania
Datele Biroului Național de Statistică indică o creștere economică modestă în trimestrul al II-lea
Îmbrăcămintea produsă în R. Moldova ajunge în „țara lalelelor”, al zecelea partener comercial în UE
Uleiul de floarea-soarelui și sucurile de fructe - principalele exporturi moldovenești în Spania
