Ministra Veronica Mihailov-Moraru: Reforma justiției a fost necesară pentru formarea unui sistem modern, care să funcționeze în interes public
Crearea noilor organe de autoadministrare la Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), modernizarea legii Curții Constituționale, procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor și consolidarea capacității procuraturilor specializate anticorupție și pentru criminalitate organizată sunt câteva dintre rezultatele reformei justiției, a menționat ministra de resort Veronica Mihailov-Moraru, luni, 13 octombrie, la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Aceasta a subliniat că reforma justiției rămâne complexă, însă, în cei doi ani și jumătate de când a preluat fotoliul de ministru, s-au produs transformări esențiale.
Rezultatele reformei după doi ani și jumătate
Potrivit ministrei, reforma justiției a însemnat „o resetare” a întregului sistem, prin crearea noilor organe de autoadministrare — Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor — instituții care stabilesc standardele profesionale și morale pentru întreaga breaslă. Veronica Mihailov-Moraru a menționat că acest pas era necesar pentru „curățarea sistemului” și pentru formarea unei justiții moderne, care să funcționeze în interes public.
Un alt rezultat major îl reprezintă reforma Curții Supreme de Justiție, considerată de ministră „cea mai importantă realizare a actualei guvernări”.
A fost adoptată o nouă lege a Curții Supreme, a fost formată o nouă componență a instanței, alcătuită din judecători evaluați sub aspectul integrității etice și financiare, iar activitatea acesteia a devenit mai uniformă și mai transparentă. Reforma oferă Curții Supreme competențe extinse în uniformizarea practicii judiciare, pentru a elimina situațiile în care cauze similare primeau soluții contradictorii.
De asemenea, a fost modernizată și legea Curții Constituționale, racordată la standardele Comisiei de la Veneția. Totodată, procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor continuă, fiind prelungit până la finele anului 2026, cu sprijinul Comisiei Europene.
„Este un exercițiu amplu, desfășurat de comisii independente, iar durata lui ține de complexitatea verificărilor și de rezistența la schimbări pe care am reușit treptat să o depășim”, a explicat ministra.
Continuitatea procesului de vetting, printre prioritățile următorului mandat
Veronica Mihailov-Moraru a subliniat necesitatea finalizării proceselor începute. Iar una dintre cele mai urgente acțiuni, potrivit ministrei, este finalizarea reformei Curții Supreme de Justiție.
„Vrem să ducem la capăt reforma Curții Supreme de Justiție prin completarea tuturor funcțiilor vacante. (...) Odată ce vor fi completate funcțiile vacante, dosarele vor fi examinate mai repede și cetățenii vor simți efectul”, a adăugat Veronica Mihailov-Moraru.
Ea a notat că este crucială și finalizarea vetting-ului în sistem, un proces prin care au trecut deja „peste 134 de judecători și procurori”. Acest proces trebuie însoțit de completarea posturilor rămase libere, mai ales după reorganizarea hărții judiciare, pentru ca reforma să fie eficientă.
Referindu-se la drepturile omului, ministra a spus că au fost adoptate numeroase legi care sporesc protecția categoriilor vulnerabile, inclusiv a victimelor violenței domestice și a copiilor, precum și o nouă lege privind accesul la informațiile de interes public, în conformitate cu Convenția de la Tromsø. Aceasta obligă instituțiile statului să fie mai transparente și mai operative în comunicarea cu cetățenii.
Un alt pas important îl reprezintă digitalizarea sistemului de justiție, care permite deja desfășurarea ședințelor online și eficientizarea procedurilor judiciare. Totodată, au fost făcute progrese și în modernizarea sistemelor de probațiune, penitenciare și expertiză judiciară, pentru a asigura condiții mai bune și procese mai echitabile, a declarat ministra Justiției, la Radio Moldova.
