„Satul European” impulsionează extinderea apeductelor: totuși, 40% din populație nu are apă la robinet

Deși în ultimii patru ani au fost construiți peste 1100 de kilometri de rețele de apă și canalizare, aproape 40% din populația Republicii Moldova nu are acces la apă la robinet. O mare parte dintre locuitorii satelor continuă să consume apă din fântâni, care în proporție de 70% nu corespunde normelor sanitare. Autoritățile promit extinderea programului „Satul European”, pentru ca tot mai multe localități să beneficieze de infrastructură modernă de apă și sanitație.

În momentul de față, 1.006 localități din Republica Moldova au sisteme centralizate de apă.

„Nu au doar localitățile foarte-foarte mici. Dar, în ultimii patru ani, Guvernul a redus cu 9% numărul localităților care nu erau conectate la sistemul cu apă”, a declarat Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, invitat la emisiunea „Spațiul Public”, de la Radio Moldova.

Programul „Satul European” a impulsionat dezvoltarea infrastructurii, însă cererea de finanțare depășește cu mult posibilitățile bugetare ale statului. Autoritățile mizează și pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv al guvernelor Germaniei, Austriei, României și Poloniei. Aceste investiții au devenit vitale pentru comunitățile mici, care nu au capacitate proprie de cofinanțare, a precizat secretarul de stat.

Principalele surse de alimentare rămân râurile Prut și Nistru, care acoperă aproape două treimi din consumul național. Alte 35% sunt asigurate de sondele arteziene.

Unele raioane – Briceni, Fălești, Ocnița, Soroca, Basarabeasca, Cantemir și Vulcănești – nu dispun deloc de sisteme publice de canalizare. În schimb, municipiul Chișinău are cel mai mare grad de conectare la apeduct, de aproximativ 91%, urmat de UTA Găgăuzia – cu 84%.

Autoritățile pregătesc deja cea de-a treia etapă a programului „Satul European”, pentru a continua extinderea rețelelor de apă și canalizare în satele Moldovei.

„Sunt sigur că în următorii doi ani progresul va fi și mai accentuat”, a menționat Corneliu Cirimpei.

Chiar dacă apeductele se extind, în sate mii de familii continuă să se bazeze pe fântânile de mină. În Registrul electronic al surselor de apă potabilă sunt înregistrate 48.000 de fântâni publice, însă calitatea apei lasă de dorit.

Lilia Carp, medic specialist în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, a precizat că apa din aproape 70% din fântânile monitorizate nu corespunde normelor sanitare după conținutul de nitrați, flor și parametrii microbiologici. Cea mai proastă situație este în raioanele Cimișlia, Drochia, Soroca și Ungheni.

Directorul adjunct al Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, Eugen Secrieru a anunțat, în aceeași emisiune, că 17 proiecte din ediția „Satul European II” sunt finalizate, dintr-un total de 243 de proiecte. Alte 40 vor fi încheiate până la finele anului curent, iar celelalte – pe parcursul anului viitor.

Obiectivul autorităților este ca fiecare cetățean să aibă acces la apă. Una dintre recomandările de la Bruxelles este ca localitățile care au mai mult de o mie de oameni să fie racordate la sistemul de apă.

„Satul European – cifre și impact”

Satul European I:

• 153 de proiecte finanțate în domeniul apei și sanitației,

• 837 km de rețele de apeduct construite,

• 110 turnuri și rezervoare de apă instalate,

• 40 de stații de tratare și dezinfectare a apei,

• 180 km de rețele de canalizare și 24 de stații de epurare,

• Beneficiari: peste 170.000 de locuitori din 123 de localități,

• Valoarea totală: 964 de milioane de lei.

Satul European II:

• Se preconizează construcția a 1200 km de apeducte,

• 200 de turnuri și rezervoare,