Ghid pentru elevii și studenții basarabeni din România: proiectul „GPS - Gata pentru Studenție”
Tinerii care merg să facă studii în România, unii chiar proaspăt absolvenți de gimnaziu, întâmpină probleme în ceea ce privește perfectarea actelor. Cei care nu dețin pașapoarte românești trebuie să-și obțină un permis de ședere în țara vecină, procedură care presupune prezentarea unui set de documente și, uneori, statul la cozi la ghișee. La Iași, un grup de tineri deja cu experiență este gata să-i ghideze, în cadrul proiectului „GPS - Gata pentru Studenție”.
Programul este derulat de Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor (ATRAG). Voluntarii au trecut și ei prin experiențe dificile și știu cât de important este un sfat primit la timp.
„M-a motivat sprijinul pe care îl putem oferi studenților basarabeni, pentru că, fiind în anul întâi și venind într-o altă țară, având destul de multe probleme legate de partea birocratică, de exemplu, permisele de ședere, acestea pot deveni un impediment pentru studenții de astăzi”, spune Alina Cernenchi, președinta ATRAG.
Studenții moldoveni spun că se confruntă frecvent cu dificultăți birocratice.
„S-a întâmplat că cineva nu avea deloc, cineva avea dublă cetățenie, cineva cu dublă cetățenie a vrut să aplice, și a fost refuzat, în final. Noi, având nevoie de permis de ședere, nu știam că aveam nevoie și de viză din Moldova. A durat un pic, până când am ajuns să ne expire termenul, dar noi încă nu aveam permisul de ședere”, povestește Vlad Daniel.
„La început a fost puțin dificil să înțeleg unde ar trebui să merg și cum ar trebui să completez actele, însă, am primit ajutor de la studenții din an mai mare și, astfel, m-am descurcat”, spune Anastasia Stavila.
„Suntem studenți din Republica Moldova, avem multe întrebări, despre cum putem să ne aflăm legal în România, despre cum putem să ne continuăm studiile, astfel încât să nu se interfereze cu diferite chestiuni juridice”, spune Veronica Cucu.
În cadrul programului, tinerii au putut discuta tete-à-tete cu șefa Serviciului pentru Imigrări din județul Iași, Alina Andreea Tănase.
„Dintre cele mai frecvente greșeli sunt acelea că nu aplică cu cel puțin 30 de zile în vederea prelungirii permisului de ședere sau la expirarea dreptului de ședere. Vin și ne întreabă ce facem în această situație că noi trebuie să mai rămânem pe teritoriul României. Însă se găsesc soluții pentru a-i sprijini”, menționează funcționara.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări de la București, peste șase mii de moldoveni locuiau și studiau în România în baza unui permis de ședere, printre ei fiind studenți la universitate sau elevi de la licee sau colegii.
Autor: Daniela Nemerenco
