Val masiv de alerte false cu bombă în R. Moldova, începând cu anul 2022: un singur apel a blocat peste 40 de localități în același timp
Republica Moldova s-a confruntat, în ultimii ani, cu o creștere semnificativă a numărului de alerte false cu bombă, fenomen asociat escaladării riscurilor de securitate din regiune după declanșarea războiului din Ucraina. Sesizările au vizat instituții publice, instanțe, aeroportul și spații cu aflux mare de persoane, generând evacuări, suspendări ale activității și mobilizarea constantă a structurilor de intervenție. Identificarea autorilor devine tot mai dificilă, inclusiv din cauza tehnologiilor moderne, care permit modificarea datelor de identificare a conexiunii.
Potrivit experților, scopul unor astfel de acțiuni este să suprasolicite instituțiile statului, să perturbe funcționarea normală a serviciilor publice și să testeze capacitatea de reacție a autorităților în contextul presiunilor hibride din regiune.
Republica Moldova a înregistrat 389 de alerte false cu bombă în perioada ianuarie 2022 – septembrie 2025, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, oferite Companiei „Teleradio-Moldova”. Cele mai multe au fost raportate în 2022: 182 de cazuri, un singur apel vizând atunci peste 40 de localități simultan.
Frecvența alertelor a crescut puternic după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, iar autoritățile au fost nevoite să mobilizeze constant echipele de intervenție.
Ulterior, numărul alertelor a scăzut: 106 cazuri în 2023, 67 în 2024, iar în primele nouă luni din 2025 - 34.
Alerte în instituții strategice și în momente sensibile
Potrivit expertului în securitate Pavel Horea, o parte semnificativă a alertelor au coincis cu episoade tensionate pentru stat și cu examinarea unor dosare de rezonanță în instanțe, ceea ce „nu poate fi întâmplător”.
„Au fost diverse perioade în care am văzut o serie de apeluri privind alerte cu bombă în diferite instituții, în special în instanțele judecătorești. Și asta avea loc atunci când erau examinate dosare de corupție mare - fie legate de doamna Tauber, de doamna Guțul, bașcana Găgăuziei”, a remarcat Horea.
Expertul de la WathDog a mai amintit și alertele care au vizat Aeroportul Internațional „Eugen Doga” - Chișinău, „care este un element de securitate națională foarte important”: „Perturbarea activității acestei instituții ar aduce vulnerabilități serioase”.
Horea a adăugat că alertele false s-au intensificat, de asemenea, și în timpul proceselor electorale: „Acele apeluri privind alertele cu bombă au fost, la fel, un fenomen răspândit chiar și la ultimele alegeri, pentru a perturba procesul de vot”.
Referindu-se la apelul care anunța bombe în peste 40 de locații din R. Moldova, Pavel Horea a explicat că intenția din spatele unei asemenea operațiuni era suprasolicitarea instituțiilor de forță.
„Asta înseamnă o încercare de a suprasolicita instituțiile de forță și de a încerca paralizarea activității acelor instituții. Nu ar fi suficiente trupe de geniști ca să fie trimise la toate cele 40 de locații. Activitatea acelor instituții este sistată și, efectiv, oamenii, comunitățile au de suferit”, a explicat Horea.
Autorii, identificați doar în unele cazuri
Datele Poliției arată că, în ultimii trei ani, autoritățile au reușit să identifice doar 44 de persoane, în timp ce 108 cazuri au rămas cu autor necunoscut. De exemplu, dacă în 2022 au fost identificați 21 de autori ai apelurilor false, în 2024 numărul acestora a scăzut la patru, iar în primele nouă luni din 2025 a fost identificată o singură persoană.
Diferența dintre numărul total de alerte false cu bombă și numărul autorilor identificați se explică prin faptul că o singură persoană putea lansa mai multe alerte, în unele cazuri apelurile fiind repetate sau vizând simultan mai multe locații.
În unele situații, identificarea autorilor este dificilă.
„Există acum tehnologii mult mai performante care permit să modifici datele de identificare a conexiunii. Plus la toate, la noi există posibilitatea să activăm acele cartele SIM fără utilizarea buletinului, deci, este mai dificil să identifici persoana care a sunat”, a explicat expertul Pavel Horea.
Influențe externe și elemente de război hibrid
Expertul în securitate susține că o parte dintre aceste alerte se înscriu în logica tacticilor hibride, folosite pentru a crea presiune asupra instituțiilor statului, a induce panică și a testa capacitatea de reacție a autorităților. Potrivit lui, asemenea acțiuni pot urmări atât perturbarea funcționării instituțiilor, cât și erodarea încrederii publice în capacitatea statului de a gestiona situații de criză.
El precizează că există indicii privind o coordonare externă în unele cazuri, dar deocamdată nu există probe publice care să confirme oficial o implicare directă a unui stat.
„Atunci când se observă că este o dificultate în identificarea persoanei care a făcut acele apeluri, putem spune că a fost acțiune coordonată, planificată, că n-a fost acțiune spontană, ad-hoc”, a precizat specialistul, făcând trimitere la contextul regional și la strategiile cunoscute ale Federației Ruse în spațiul postsovietic.
El a sugerat că Rusia ar avea interesul să vulnerabilizeze statele aflate vecinătatea războiului din Ucraina și să creeze presiuni asupra instituțiilor, adăugând, însă, că instituțiile statului sunt cele care ar trebui „să prezinte detalii, dovezi”.
Sute de dosare penale, 20 de condamnări
În total, IGP a pornit 281 de cauze penale pentru comunicare mincinoasă despre acte de terorism. Din 2022 până în prezent, instanțele au pronunțat 20 de condamnări, iar alte dosare se află pe rol, inclusiv cu ședințe programate în 2026.
Pedepse pentru alerte false anunțate la 112
În ultimii trei ani, aproape 20 de persoane au ajuns în fața instanței pentru alerte false cu bombă - de la indivizi în stare de ebrietate, persoane care au vrut să se răzbune, până la scenarii elaborate în penitenciare.
Fiecare „glumă” a generat mobilizarea a zeci de polițiști, evacuări, panică și blocaj instituțional.
- Zece ani de pușcărie pentru atentate imaginare, orchestrate de la închisoare
Cea mai severă sancțiune pentru apeluri false la 112 i-a fost aplicată unui deținut din Penitenciarul nr. 15 – Cricova. Acesta a convins o tânără să efectueze apeluri la 112.
Planul lui era simplu și cinic: să amâne ședințele de judecată, inclusiv ale unor prieteni, anunțând că la Judecătoria Chișinău sunt plasate bombe.
Tânăra, mamă a unui copil mic, trimisă să facă apeluri și să difuzeze înregistrări audio pregătite, a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare.
Deținutul s-a ales cu încă 10 ani de pușcărie la pedeapsa pe care o avea de ispășit.
- Nouă apeluri în câteva săptămâni: trei ani și jumătate de închisoare
Un alt inculpat a sunat de nouă ori, în toamna anului 2022, „minând”, în anunțuri telefonice, Judecătoria Chișinău, sediile Centru și Buiucani, Universitatea „Constantin Stere” și centrul comercial „Gemenii”.
Inițial, acesta a scăpat de pușcărie, însă Curtea de Apel a modificat sentința și l-a trimis la închisoare pe trei ani și jumătate.
- „Gelozie și panică”: alertă la aeroport pentru a opri o cursă spre Istanbul
Un bărbat care a încercat să oprească plecarea fostei partenere în Turcia a scăpat de pedeapsă, datorită expirării termenelor de prescripție.
Acesta sunat la 112 și a spus că zborul de pe cursa Chișinău – Istanbul este ținta unui atentat. Oamenii legii nu au găsit nicio bombă, însă zborul a avut întârzieri, iar compania aeriană a notificat un prejudiciu de peste 30.000 de euro.
Alertele false cu bombă: ce pedepse prevede legea
Comunicarea intenționată a unei alerte false privind un act de terorism constituie infracțiune și este pedepsită de articolul 281 din Codul penal al Republicii Moldova.
Sancțiunile prevăd:
amendă de până la 50.000 lei;
până la doi ani de închisoare;
în caz de recidivă, pedeapsa poate ajunge la până la trei ani de detenție.
În unele cauze, instanțele pot condamna persoana la muncă neremunerată în folosul comunității, pot impune interdicții sau suspenda condiționat aplicarea pedepsei, în funcție de gravitate, vârstă și antecedente.
