R. Moldova, șanse mari să acceadă în Consiliul executiv al UNESCO. Istoric: „O noutate pentru diplomația Republicii Moldova”
Republica Moldova aspiră, pentru prima dată, la statutul de membru al Consiliului executiv al UNESCO. Noii membri vor fi aleși în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale, care se desfășoară la Samarkand, Uzbekistan, în zilele de 3 și 4 noiembrie. Solicitat în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, istoricul Sergiu Mustață, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, s-a arătat încrezător în șansele țării de a obține acest vot de încredere.
Consiliul executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – al cărui rol este să pregătească lucrările Conferinței Generale și să vegheze asupra aplicării deciziilor acesteia – este format din reprezentanți a 58 de state membre, împărțite în șase grupuri regionale, pentru a asigura o reprezentare geografică echilibrată.
Republica Moldova face parte din al doilea grup regional, cel al statelor din Europa de Est, și aspiră la unul dintre cele trei mandate de patru ani, deținute în prezent de Armenia, Azerbaidjan și Lituania. Este pentru prima dată când Republica Moldova își înaintează candidatura.
„Este o noutate pentru politica externă a Republicii Moldova, pentru diplomația noastră și pentru reprezentativitatea țării în organele și instituțiile internaționale din care facem parte de mai bine de 30 de ani”, a declarat istoricul Sergiu Mustață în emisiunea „Zi de Zi”, de la Radio Moldova.
Salutând acest „pas responsabil”, secretarul general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO s-a declarat optimist în privința șanselor țării de a obține mandatul. Istoricul își explică optimismul prin faptul că Republica Moldova nu a fost prezentă până acum în această structură, dar și prin creșterea vizibilității și a încrederii internaționale în ultimii ani.
„Ce ne va aduce acest lucru? Vom fi la masa celor care decid programul de activitate, ordinea de zi – nu doar a Consiliului, ci și a Conferinței Generale din anii următori. Vom participa, de la egal la egal, cu ceilalți 57 de membri”, a mai spus Sergiu Mustață.
Istoricul a menționat, în context, că Republica Moldova este, din păcate, subreprezentată în implementarea Convenției privind protejarea patrimoniului cultural și natural mondial. Progresul de până acum în domeniul salvgardării patrimoniului imaterial se datorează în mare parte colaborării cu România, întrucât Republica Moldova nu are încă nicio nominalizare individuală.
„Toate au fost realizate împreună cu România, ceea ce este bine, întrucât se recunoaște unitatea moștenirii culturale și apartenența noastră identitară. Pe de altă parte însă, aceasta arată modestia noastră în a iniția și promova dosare individuale”, a subliniat istoricul.
Anul trecut, Republica Moldova și-a anunțat intenția de a elabora dosarul privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a vinăriilor subterane Cricova și Mileștii Mici – cele mai mari galerii subterane industriale transformate în spații pentru activități vitivinicole. Sergiu Mustață consideră că și în acest caz există șanse mari de succes, însă este nevoie de investiții în promovarea și protejarea moștenirii culturale.
Menționăm că Republica Moldova are în prezent mai multe elemente înscrise pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO: Colindatul de ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor (împreună cu România, 2016), Practici culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul (2017) și Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova (2022). De asemenea, țara lucrează la dosarul pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a siturilor arheologice Orheiul Vechi.
Republica Moldova este reprezentată la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO de viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe. Oficialul participă la dezbaterile generale ale conferinței și va susține un discurs în plen, în care va evidenția prioritățile și angajamentele țării în domeniile educației, culturii și științei.
CITIȚI ȘI:
