SONDAJ | Cetățenii R. Moldova susțin colectarea separată a deșeurilor, dar infrastructura lipsește în jumătate din localități
Cetățenii R. Moldova își doresc localități curate, sunt dispuși să plătească pentru servicii mai bune și susțin colectarea separată, însă lipsa infrastructurii, informării și controlului frânează progresul. Concluziile aparțin studiului sociologic „Percepții ale cetățenilor cu privire la gestionarea serviciilor de colectare și evacuare a deșeurilor”, realizat de CBS Research la comanda Centrului Național de Mediu.
Potrivit sondajului, aproximativ 72% dintre gospodăriile din R. Moldova beneficiază de un serviciu specializat de colectare și evacuare a deșeurilor, în timp ce 28% își gestionează singure deșeurile, adesea prin metode informale precum arderea sau depozitarea la gunoiști comune.
Discrepanțele sunt evidente: 91% dintre locuitorii din urban sunt conectați la servicii de salubrizare, față de doar 61% în mediul rural.
Chișinăul înregistrează cel mai înalt nivel de acces - 94%, iar nordul țării cel mai scăzut - 58,7%.
Plățile pentru serviciile de salubrizare, justificate
Deși 80% dintre cetățeni consideră că evacuarea se face la timp și localitățile sunt curate, jumătate dintre respondenți spun că nu se practică colectarea separată a deșeurilor în comunitatea lor.
Totodată, aproape 90% consideră justificată plata pentru serviciul de salubrizare, însă numai 60% declară că înțeleg bine informațiile despre gestionarea deșeurilor, semn că informarea publică este insuficientă.
Cât costă și cât sunt dispuși să plătească moldovenii?
Costul mediu declarat pentru evacuarea deșeurilor este de circa 70 de lei pe lună, dar variază semnificativ: 83 de lei în rural, 58 de lei în cel urban, cu cele mai mari tarife în sudul țării - 87 de lei și cele mai mici în nord - 52 de lei.
Majoritatea respondenților consideră că un preț de 50-70 de lei lunar este rezonabil pentru un serviciu eficient, iar orice sumă peste 100 de lei devine „prea mare”.
Colectarea separată: percepție pozitivă, practică limitată
Doar 36,6% dintre cetățeni au acces la infrastructură pentru colectare separată, cu mari diferențe între urban (52,6%) și rural (21,8%).
Totuși, aproape 70% declară că sortează deșeurile în gospodărie, în special plasticul, sticla și hârtia, deși pentru deșeurile biodegradabile și periculoase infrastructura lipsește.
Peste 94% susțin ideea colectării separate, iar principalele motive invocate sunt existența containerelor aproape de locuință (52%) și certitudinea că deșeurile separate chiar sunt reciclate (43%) .
Cunoașterea sistemului de returnare a ambalajelor
Aproape 69% dintre respondenți au auzit despre returnarea ambalajelor contra cost, iar 76% consideră această practică benefică.
Cei mai informați sunt tinerii și persoanele cu studii superioare, iar suma de 1–2 lei returnată per ambalaj este considerată realistă și atractivă.
Extinderea rețelelor de colectare și campanii continue de educare ecologică
Potrivit studiului, 55% dintre cetățeni au arătat că au primit recent informații despre reciclare sau despre pericolul deșeurilor aruncate necontrolat. Femeile, persoanele cu studii superioare și locuitorii din Chișinău sunt mai bine informați, dar la nivel rural campaniile de sensibilizare au o penetrare scăzută.
În concluzie, studiul scoate în evidență un decalaj major între percepția pozitivă asupra importanței salubrizării și realitatea infrastructurală insuficientă - moldovenii conștientizează tot mai mult importanța gestionării corecte a deșeurilor, dar percep infrastructura existentă drept inegală, insuficientă și adesea ineficientă.
Autorii studiului recomandă extinderea rețelelor de colectare, campanii continue de educare ecologică și transparență privind reciclarea efectivă a deșeurilor, pentru a transforma percepția pozitivă într-un comportament constant și eficient.
CITIȚI ȘI:
