Economia R. Moldova „stagnează”: creștere modestă a PIB-ului, exporturi mai mici și costuri energetice mari
Produsul Intern Brut (PIB) al R. Moldova a crescut, în ultimii cinci ani, cu doar 0,4%. Pentru anul 2025, este prognozată o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă o „stagnare”, iar „mai rău decât atât a fost doar în anii '90”, afirmă expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2024, a fost înregistrată o scădere de 14,6% în agricultură sau de aproximativ șapte miliarde de lei, precum și o pierdere de circa trei miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a redus cu 1.3%, iar agricultura – cu 2.8%.
Totodată, exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, iar tendința negativă continuă și în 2025.
„Astăzi, exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, subliniază expertul Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai spus că recesiunea a fost însoțită și de o reducere semnificativă a populației active în economie. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a scăzut la 808 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată.
Un alt factor major de presiune a fost costul energetic ridicat. Tariful la gaze a crescut de la 4.64 la 29.27 de lei.
„Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a adăugat economistul.
De asemenea, analistul economic a precizat că rata sărăciei absolute a crescut semnificativ. Dacă în sudul țării, acum zece ani, rata sărăciei era de 31%, astăzi a ajuns la aproape 50%. În nord s-a majorat de la 26.5% la 32.2%, iar în Chișinău – de la 7% la 11%.
Investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4.9 miliarde de dolari în 2023 la 4.8 miliarde de dolari în 2024, însă, totuși, Republica Moldova rămâne țara cu cele mai mici investiții străine pe cap de locuitor din Europa de Est.
În același timp, datoria publică a crescut de la 124.6 miliarde de lei în 2024 la 131.2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025.
Potrivit lui Ioniță, cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive.
Autoritățile promit creștere economică de până la 2% în următoarele trei luni
Menționăm că atragerea investițiilor și creșterea economică sunt principalele obiective anunțate de Guvernul Munteanu, învestit la finele lunii octombrie curent.
Vicepremierul Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat anterior că noul Guvern are un plan de acțiuni bine pus la punct privind dezvoltarea economică a țării, iar măsurile care vor fi implementate în primele 100 de zile de mandat vor determina atingerea unei creșteri economice de „până la 1-2 la sută”.
CITIȚI ȘI:
