Expert, la Moldova 1: „Autoritățile și societatea trebuie să facă front comun în lupta cu dezinformarea online”
Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase campanii de dezinformare și propagandă online, intensificate mai ales după declanșarea războiului din Ucraina. Aceste campanii, susținute în mare parte din afara țării, urmăresc subminarea încrederii publicului în instituțiile statului și în parcursul european. Soluția la aceste provocări nu vine peste noapte. Sunt necesare eforturi de durată, în care autoritățile și societatea să facă front comun, a declarat pentru Moldova 1 experta în dezinformare Manuela Preoteasa, lector la Universitatea din București.
„Oamenii percep informația pe care o dă mass-media într-o cheie extrem de negativă și atunci ei ce fac? Migrează spre un volum uriaș de informații creat într-o formă amuzantă aparent sau în stil de parodie, satiră, dar care amestecă realitatea cu ficțiunea. Servește minciuna pe post de realitate. Generează cu inteligența artificială niște lucruri care, de fapt, nici nu se petrec”, a menționat Manuela Preoteasa.
Potrivit expertei, Uniunea Europeană are o legislație strictă în domeniul combaterii dezinformării, pe care și România a adoptat-o de curând. Totuși, cea mai bună strategie rămâne educarea populației.
„Este ca și cum am avea grijă de alimentație și sănătate, pentru că ne protejează viața și securitatea. Cred că începe de la cea mai mică vârstă, copiii să știe că nu trebuie să ia de bun tot ce se vehiculează în spațiul online”, a adăugat Manuela Preoteasa.
Cercetători și experți internaționali au lansat instrumente digitale menite să depisteze conținuturile false. Odată descoperite, acestea pot fi raportate și blocate.
Aplicat în spațiul online din Republica Moldova, un instrument dezvoltat la Universitatea din București, a descoperit peste 50 de tehnici de manipulare și propagandă utilizate de conturi false, create în mare parte în afara tării, care promovau interese străine.
„La o simplă căutare de doar o oră, aplicația a identificat, începând cu 1 iunie până în septembrie, mai mult de cinci mii de mesaje online care conțin elemente de dezinformare. Erau recurente, erau generate de pe același cont sau conturi similare și clar erau generate din afara țării sau din Republica Moldova”, a subliniat Natalia Vasilendiuc, de la Universitatea din București.
Fenomenul este răspândit în mai multe țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. În Georgia, bunăoară, fabricile de troli utilizează în mare parte aceleași narative ostile ca și în Republica Moldova.
„Scopul este să inducă în eroare opinia publică și să submineze autoritatea liderilor locali aleși în mod democratic. Din acest motiv, avem nevoie de mai multă cooperare, schimb de informații și o conlucrare între toți actorii democratici, ca să protejăm aspirațiile noastre europene și forțele democratice în țările Parteneriatului Estic”, a menționat Tamar Kintsurashvili, editor-șef la Muth Detector.
Experta în dezinformare și propagandă Nina Jankowicz a încurajat investițiile în alfabetizarea media.
„Se cer intervenții pe termen lung. Nu e suficient doar să fie deconspirate aceste falsuri, e important să înțelegi cum lucrează aceste campanii de dezinformare, dar și să educi publicul”, a menționat experta.
Potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului, 64% din cetățenii Republicii Moldova se informează zilnic de pe rețelele sociale. Totodată, 70% dintre aceștia consideră că social media este și principala sursă de dezinformare. Peste jumătate dintre respondenți nu au încredere în presă. Iar în proporție de 72% respondenții susțin introducerea cursului opțional de educație media în școli.
