Ilie Ilașcu a contribuit la înființarea și protejarea Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol. Iovcev: „A fost drapelul după care ne-am orientat”
Încetarea din viață a fostului deținut politic Ilie Ilașcu „e o pierdere imensă pentru tot spațiul românesc, pentru toți românii de pretutindeni” și în memoria militantului pentru idealul de reîntregire a țării „ar trebui să fie declarată o zi de doliu național nu doar în Republica Moldova, dar și în România”. Opinia aparține fostului director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, care a evocat, la Moldova 1, rolul decisiv al lui Ilie Ilașcu în păstrarea identității românești în stânga Nistrului.
Ion Iovcev, care a condus, între anii 1992 și 2022, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, una dintre cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, a declarat, la postul public de televiziune, că Ilie Ilașcu a reprezentat reperul moral în lupta pentru limba și identitatea națională, în primul rând pentru locuitorii din stânga Nistrului.
„Pentru noi, școlile românești din stânga Nistrului, Ilie Ilașcu a fost drapelul după care ne-am orientat și am luptat pentru limbă, pentru istoria neamului, pentru valorile noastre naționale”, a declarat Ion Iovcev, la Moldova 1.
Fostul director a dezvăluit contribuția directă a lui Ilie Ilașcu la înființarea și protejarea Liceului „Lucian Blaga”, amintind că cele două fiice ale acestuia au fost eleve ale instituției, iar el a fost unul dintre fondatorii spirituali ai școlii, demonstrând curaj în fața represiunilor regimului separatist.
„Dumnealui a avut o mare contribuție la apariția acestei școli românești din Tiraspol. Anume Ilie Ilașcu a fost cel care m-a îmbărbătat ca să pot rezista pe parcursul anilor. (...) Nu am să uit niciodată cuvintele lui: «Te iubesc, popor român» sau «Trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!»”, a rememorat interlocutorul nostru.
Ion Iovcev a recunoscut deschis că acuzațiile autorităților separatiste, potrivit cărora școala pe care o conducea „educa viitori Ilașcu” reprezintă, de fapt, o mândrie cultivând unitatea de destin între cele două state românești.
„Mereu eram învinuit pe la așa-numitele adunări, chemat pe la ședințele așa-zisului minister al educației sau ale pretinsei administrații locale, unde eram învinuit că în această școală educăm «viitori Ilașcu». Da, noi am educat «viitori Ilașcu»”, am educat viitorii cetățeni adevărați ai neamului nostru”, a punctat Iovcev.
Fostul director a ținut să transmită un mesaj către generațiile tinere, afirmând că lupta fostului lider al Frontului Popular, Ilie Ilașcu, pentru limba română și pentru un viitor european al spațiului românesc de pe ambele maluri ale Prutului trebuie continuată prin consolidarea cooperării dintre Chișinău și București.
„Ilie Ilașcu este, de fapt, cel care ne-a îndrumat și eu cred că noi vom duce până la capăt cauza pentru care a luptat… Libertatea nu se cerșește, libertatea se cucerește! Cred că viitoarea generație va lupta în continuare pentru cauza noastră românească, pentru valorile noastre românești, pentru limba noastră, pentru neamul nostru, pentru pământul natal, pentru viitorul nostru european”, a conchis Ion Iovcev, la postul public de televiziune.
ILIE ILAȘCU: DATE BIOGRAFICE
Născut la 30 iulie 1952 la Taxobeni, raionul Fălești, Ilie Ilașcu s-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala de la Tiraspol a Frontului Popular din Moldova.
A participat direct la luptele de pe Nistru, în calitate de comandant al trupelor ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova.
Pe 2 iunie 1992, Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de forțele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nelegitimă din stânga Nistrului.
Ilașcu a stat în închisorile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile, detenția însemnând izolare, presiune psihologică, restricții arbitrare și încălcarea sistematică a drepturilor sale. A fost scos din celula sa de patru ori pentru a asculta citirea sentinței capitale și tot de patru ori s-a tras în gol asupra sa la perete.
Pe 5 mai 2001, în urma insistenței Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Uniunii Europene, Ilașcu a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României.
În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cauza „Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei”, reținând responsabilitatea Federației Ruse și a R. Moldova pentru tortură, privațiune ilegală de libertate și încălcarea dreptului la corespondență.
Ilie Ilașcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 - 1998 și 1998 - 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.
Pe 10 mai 2001, președintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler. Pe 2 august 2010, membrii „Grupului Ilașcu” au primit „Ordinul Republicii” din partea președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. A fost „Cetățean de onoare” în cel puțin 40 de orașe românești, inclusiv la Chișinău și București.
Fostul deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, stabilit de mai mulți ani în România, Ilie Ilașcu a decedat luni, 17 noiembrie, la vârsta de 73 de ani. El va fi înmormântat la București, acolo unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat din detenția ilegală de la Tiraspol.
