Digitalizarea proceselor ar reduce semnificativ riscul corupției: „Cei care trebuie să o combată sunt, de multe ori, și ei implicați”
Fenomenul corupției se regăsește în toate sectoarele din R. Moldova, oriunde există interacțiune între oameni, iar digitalizarea proceselor ar reduce semnificativ riscul mitei, întrucât mulți cetățeni plătesc pentru ca legea să fie respectată, nu încălcată, afirmă expertul în justiție și drept Alexandru Bot. Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, afirmă, la rândul său, că lupta anticorupție nu poate fi redusă la o singură instituție, necesitând implicarea întregii societăți.
Invitat în platoul emisiunii Bună dimineața de la Moldova 1, cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție, marcate anual pe 9 decembrie, expertul a punctat că integritatea trebuie cultivată încă din copilărie, astfel încât comportamentul onest să devină o normă, nu o excepție.
Potrivit expertului, deși toți conștientizează existența corupției, societatea continuă să o accepte tacit, deoarece fenomenul este profund înrădăcinat în mentalitatea colectivă. Chiar dacă oamenii știu că mita și influențele sunt nocive, atunci când se confruntă cu o situație concretă, mulți aleg „să caute numărul unui cumătru”.
„Corupția merge în lanț, iar cei care trebuie să o combată sunt, de multe ori, și ei implicați”, a spus Alexandru Bot.
El consideră că alte state au demonstrat că lupta anticorupție poate avea succes, însă preluarea legilor doar „pe hârtie” nu este suficientă, dacă nu există o bază solidă în educație.
Expertul a menționat că primele manifestări ale corupției apar încă din situații aparent banale, precum înscrierea copiilor la grădiniță, deseori asociată cu „atenții” pentru personal.
„Efortul trebuie să fie al întregii societăți, nu doar al organelor de forță”, a subliniat el.
În opinia lui Alexandru Bot, lipsa de încredere în justiție, alimentată și de scăderea numărului populației, amplifică fenomenul și îl face mai greu de combătut.
„Scăderea populației contribuie și ea la degradarea încrederii în justiție, în lipsa combaterii serioase a fenomenului. Repet, cu regret, după toate reformele, combatem corupția cu aceleași reguli, cu aceiași oameni și, evident, nu obținem rezultatele scontate”, spune Bot.
Expertul a atras atenția și asupra corupției electorale, considerată fenomenul central din perioada anilor 2024 - 2025. El afirmă că, spre deosebire de anii precedenți, cumpărarea voturilor a căpătat caracter de crimă organizată, cu risc major de compromitere a alegerilor.
Cât privește reformai justiției, Alexandru Bot consideră că independența reală presupune regândirea modului de desfășurare a urmăririi penale și responsabilizarea procurorilor și ofițerilor pentru erorile grave.
„Suntem obișnuiți cu trei niveluri de investigare: ofițerii de investigație, ofițerii de urmărire penală și procurorii. Deseori, anumite dosare sunt rodul imaginației unor ofițeri de investigație, iar această ipoteză se propagă până la rechizitoriu, care nu este întotdeauna calitativ. Judecătorul este pus în situația de a judeca în limitele stabilite de procuror. Astfel explicăm procentul extrem de mic al achitărilor - 1.93% în 2024 - în condițiile în care toți înțelegem că justiția în Republica Moldova lasă de dorit. În justiția civilă, independența ar presupune măcar respectarea principiului protecției proprietății, unde avem încă probleme în 2025”, a subliniat el, adăugând că judecătorii trebuie să sancționeze nu doar inculpații, ci și actorii din sistem.
În opinia expertului, nu există domenii „mai corupte” decât altele - fenomenul este periculos în orice segment. Alexandru Bot îndeamnă cetățenii să renunțe la ideea că corupția este un viciu acceptabil și să nu ocolească regulile, oricât de mare ar fi tentația. Doar prin educație, responsabilitate și acțiune colectivă poate fi redus flagelul corupției în Republica Moldova, este convins Alexandru Bot.
Machidon: „Fiecare leu recuperat pentru stat reprezintă un pas spre o justiție reală”
Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, este de acord că lupta anticorupție nu poate fi redusă la o singură instituție, necesitând implicarea întregii societăți.
Potrivit lui, corupția erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, afectează drepturile oamenilor și pune în pericol dezvoltarea și stabilitatea țării.
„În ultimul an, procurorii au depus eforturi substanțiale pentru investigarea cauzelor complexe, pentru recuperarea bunurilor obținute ilegal și pentru consolidarea integrității în serviciul public. Rezultatele sunt vizibile, iar munca nu se oprește aici. Fiecare dosar intentat, fiecare funcționar de rang înalt tras la răspundere, fiecare leu recuperat pentru stat reprezintă un pas spre o justiție reală, pe care ne-o dorim cu toții”, a menționat Machidon, într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție.
Corupția persistă acolo unde este acceptată și dispare acolo unde este denunțată, iar procurorul general interimar îndeamnă cetățenii să nu ignore faptele ilegale și să le raporteze.
„Vă asigur că procurorii din întreaga țară rămân angajați în consolidarea statului de drept, în protejarea interesului public și în apărarea fiecărui cetățean împotriva abuzurilor. Împreună putem construi o societate în care legea, corectitudinea și transparența să fie valori supreme. Aveți încredere că eforturile noastre sunt neîntrerupte, iar Republica Moldova poate deveni un exemplu regional de integritate și prosperitate”, a conchis Alexandru Machidon.
Ziua Internațională Anticorupție este marcată anual pe 9 decembrie. Aceasta a fost instituită de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) pe 31 octombrie 2003, când a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, subliniind necesitatea unor măsuri globale pentru combaterea acestui fenomen.
Republica Moldova a semnat Convenția la 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007.
CITIȚI ȘI:
