Asociațiile de proprietari îngreunează implementarea programelor de eficiență energetică, susțin experții
Programele de eficiență energetică schimbă vizibil consumul și comportamentul populației, spun autoritățile. Totuși, cele mai mari rezerve de eficiență sunt în energia termică, iar experții atrag atenția că lipsa deciziilor comune în blocurile din Chișinău îngreunează procesul menit să micșoreze cheltuielile pentru căldură și să asigure un confort termic optim.
Aproape jumătate din bugetul programelor de eficiență energetică este direcționat către asociațiile de proprietari în condominiu (APC), iar voucherele pentru electrocasnice eficiente au ajuns deja la 40.000 de beneficiari, afirmă Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).
„O categorie de beneficiari este reprezentată de APC. (...) O jumătate din bugetul fondului este alocat anume pentru această categorie de beneficiari. O altă categorie reprezintă gospodăriile vulnerabile din punct de vedere energetic. Avem resurse alocate separat pentru această categorie. (...) Aproximativ 10% din buget la această etapă. Și restul resurselor sunt pentru gospodăriile casnice individuale obișnuite, prin programul de finanțare Casa Verde. Avem și un program separat de vouchere pentru electrocasnice (...) care au ajuns până acum la 40.000 de beneficiari”, a declarat Ion Muntean, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Pentru proiectele de eficiență energetică sunt alocate anual circa 12 milioane de euro. Acești bani sunt acumulați din tarifele achitate de consumatori pentru energie.
„Este inclus un bănuț per KWh consumat în facturile fiecărui consumator din R. Moldova, persoană fizică sau juridică”, a precizat Ion Muntean.
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) confirmă efectul programelor, mai ales în ceea ce privește consumul de energie termică, unde sunt cele mai mari pierderi.
„Peste 50% din consumul de energie constituie energia termică – căldura, fie cea centralizată sau locală. Aici sunt cele mai mari rezerve de măsuri pentru eficiență energetică”, a declarat, la aceeași emisiune, Vasile Leu, șeful Secției investiții și gaze naturale de la ANRE.
Programele de eficiență energetică, mai dificil de implementat în capitală
Expertul în energetică, Eugen Muravschi, semnalează, însă, că unele bariere țin de administrația locală și de incapacitatea asociațiilor de proprietari de a coordona proiecte comune. El a atras atenția că există provocări precum lipsa implicării administrației publice locale (APL) și reforma fondului locativ, subliniind că succesul programelor depinde de mai mulți actori, nu doar de CNED sau ANRE.
„Aici nu depinde doar de CNED, ANRE sau de Ministerul Energiei. Ca tot acest proces să se miște, este nevoie de autoritățile din domeniul energetic, de asociațiile de locatari, de gestionarii blocului și, într-o oarecare măsură, de APL, care, spre exemplu, în Chișinău sunt absente în această discuție”, a punctat Muravschi, la postul public de televiziune.
Ion Muntean confirmă dificultățile din capitală și diferențele față de celelalte localități.
„În teritoriu este, practic, mai ușor. Este altfel perceput acest program. În Chișinău, probabil din motive că este municipalitate cu un număr mai mare de APC, interacțiunea cu APL-ul este mai dificilă. Dar sunt convins că, odată ce vor apărea primele proiecte și vom putea prezenta exemple reale oamenilor și ei vor merge să vadă proiectele implementate, lucrurile se vor schimba”, a declarat directorul CNED.
O altă problemă majoră este reforma fondului locativ, care bate pasul pe loc.
„Mai este o problemă când este vorba de APC – reforma fondului locativ. A fost adoptată o lege, dar, cu părere de rău, nu se avansează în ceea ce privește reorganizarea asociațiilor de tip vechi în asociațiile de tip nou. Mai este o chestie și de mentalitate”, a subliniat aceeași sursă.
Lipsa deciziilor comune duce la rezultate vizibile pe fațadele blocurilor, remarcă Eugen Muravschi de la WatchDog.
„Uitați-vă la fațada oricărui bloc din Chișinău. Fiecare și-a pus geamuri cum a vrut. Și-au reconstruit balconul cum au vrut. La cineva a fost colorat cu roz, la altcineva - cu verde, cu alb. Blocurile astea sunt pestrițe, pentru că lumea nu poate să ia o decizie în comun. Lumea nu conștientizează că lor le-ar ieși mai ieftin acea izolare termică, dacă ar face cu toții în comun și ar beneficia de programele CNED. Dar lumea cheltuie bani aiurea, din buzunarul propriu, și fac un bloc mai ineficient energetic, mai urât estetic și cu lucrări mai costisitoare”, a spus Muravschi.
Menționăm că, pentru anul 2026, autoritățile anunță mai multe investiții în blocuri, lansarea caselor NZEB (acestea combină o izolație termică performantă cu surse regenerabile de energie, precum panouri solare), pachete complexe pentru prosumatori și sprijin pentru gospodăriile vulnerabile din punct de vedere energetic.
CITIȚI ȘI:
