„Mai multe remedii preventive și compensatorii”: de ce moldovenii depun mai puține plângeri la CtEDO
Republica Moldova înregistrează progrese semnificative în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în domeniile ce necesită investiții masive, afirmă agentul guvernamental al Republicii Moldova la CtEDO, Andrei Briceac.
Potrivit datelor oficiale, în anul 2024, cetățenii Republicii Moldova au depus 363 de plângeri la CEDO, cu 44% mai puține decât în 2023, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Andrei Briceac explică această diminuare prin îmbunătățirea mecanismelor naționale de apărare a drepturilor omului.
*„Unul dintre motivele pentru care numărul de adresări ale cetățenilor la Curtea Europeană a scăzut este rezultatul eforturilor de mai mulți ani ale autorităților privind consolidarea capacităților instanțelor, ale autorităților naționale de apărare a drepturilor omului, inclusiv faptul că, în ultimul timp, au fost adoptate mai multe remedii preventive și compensatorii, care oferă posibilitate cetățeanului... să obțină remediu aici, la nivel național, fără să fie necesar să se adreseze la Curtea Europeană”, a declarat Andrei Briceac la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Mai multe hotărâri și cauze radiate de pe rol în 2025
Pentru anul curent nu există încă date finale privind numărul de hotărâri, însă tendința este clară: Curtea ar putea emite mai multe soluții, iar un număr important de cauze urmează să fie radiate.
*„Avem anul acesta cauze foarte sensibile, cu riscuri mari, în care Curtea Europeană a decis radierea de pe rol, ceea ce este, de fapt, o soluție favorabilă Guvernului”, a precizat Briceac.
Acest lucru reprezintă, potrivit lui, o confirmare a faptului că autoritățile „au întreprins toate măsurile necesare... pentru a proteja sau a remedia la timp și pe măsura potrivită drepturile persoanelor”.
Fiecare condamnare la CtEDO înseamnă cheltuieli pentru bugetul public, precum și un semnal de alarmă privind vulnerabilitățile sistemice. De aceea, prevenirea este esențială, a subliniat agentul guvernamental.
„Ar fi mult mai bine să studiem și să analizăm jurisprudența Curții Europene în privința altor state ca să înțelegem ce se poate de adaptat, de ajustat. Dar o concentrare mare a eforturilor de prevenire este realizată și în procesul de executare a hotărârilor Curții Europene. Sinergia aceasta dintre autoritățile naționale și Comitetul de Miniștri este foarte importantă și are un potențial foarte mare de a ajuta autoritățile”, a punctat Briceac.
Lipsa resurselor financiare, printre provocările majore
Deși există progres, unele domenii rămân în urmă din cauza resurselor financiare insuficiente.
„Multe dintre problemele sistemice au la bază lipsa sau insuficiența resurselor financiare. De exemplu, respectarea condițiilor de detenție are la origine o cauză de ordin financiar. Vorbim de alocarea mijloacelor pentru construcția de noi penitenciare, pentru dotarea acestora și pentru susținerea cadrului de personal necesar – psihologi, medici, asistență medicală”, a explicat agentul guvernamental.
Președinția Comitetului de Miniștri – responsabilitate și oportunitate pentru R. Moldova
Republica Moldova se află într-un moment important al parcursului său european, deținând președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
„Este o onoare și o dovadă din partea marii familii europene că R. Moldova, fiind țară mică, este tratată la egal”, a spus Briceac, la postul național de radio.
Totodată, această funcție vine cu o responsabilitate suplimentară: „R. Moldova trebuie să se prezinte conștiincios, disciplinat și pot să vă confirm că R. Moldova își îndeplinește la un nivel corespunzător această înaltă responsabilitate”.
Briceac a adăugat că acest statut oferă și oportunități importante de schimb de expertiză cu state membre ale UE.
„Suntem foarte curioși să învățăm de la aceste state care au fost provocările lor și ce soluții au aplicat în procesul de preaderare”, a conchis agentul guvernamental al Republicii Moldova la CtEDO, Andrei Briceac.
Potrivit datelor prezentate în cadrul unei conferințe internaționale dedicate executării hotărârilor CtEDO, Republica Moldova a reușit să închidă 522 dintre cele 677 de hotărâri aflate în supravegherea Comitetului de Miniștri, adică aproximativ 77%. Aceste rezultate, potrivit autorităților, confirmă că țara este pe un parcurs ascendent în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și consolidarea capacităților instituționale.
În luna mai 2026, Republica Moldova va găzdui sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri, cel mai important eveniment politic anual al Consiliului Europei, după ce, în luna noiembrie curent, țara noastră a preluat președinția acestui comitet.
Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995 și deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026, fiind la al doilea mandat după cel din 2003.
CITIȚI ȘI:
