Primari, despre amalgamare: „Avem nevoie de descentralizare financiară, de rezolvarea problemelor de patrimoniu și de stimulente reale”
Primarii din R. Moldova solicită claritate, schimbarea regulilor financiare și investiții în infrastructură pentru ca reforma administrativ-teritorială să fie implementată cu succes. Potrivit aleșilor locali, miza reală a reformei nu e desenarea unei hărți noi, ci dacă oamenii vor ajunge mai repede la servicii sau dimpotrivă - vor fi mai departe de ele. Deputații susțin, la rândul lor, că succesul reformei depinde de autoritățile locale și de cetățeni, care trebuie „să decidă ce este mai bine pentru ei”.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), Viorel Furdui, a declarat, la emisiunea „Bună Seara” de la Moldova 1, că, dincolo de declarațiile politice, în teritoriu domină sentimentul că reforma nu ar avea „o viziune limpede”.
„Practic, nu există, deocamdată, nicio claritate referitor la ce vrem să facem și unde vrem să ne mișcăm”, a spus Viorel Furdui.
El a subliniat că reforma este adesea abordată superficial și redusă la componenta teritorială.
„O reformă a administrației publice locale este mult mai cuprinzătoare decât simplul aspect teritorial. Dacă ne focusăm doar pe el, riscăm să repetăm greșelile din trecut”, a afirmat directorul CALM.
Primarul comunei Gangura, raionul Ialoveni, Marcel Bobeică, a declarat că susține amalgamarea, dar numai dacă aceasta este precedată de investiții reale și mecanisme financiare funcționale.
„Scopul acestei reforme este să oferim cetățeanului servicii mai bune. Dar, dincolo de cuvinte, acest lucru înseamnă infrastructură, drumuri bune, transport public și capacitate financiară. Nu poți cere cetățeanului să meargă într-o altă primărie pe drumuri rele și fără servicii clare”, a spus Marcel Bobeică.
El a accentuat că stimulentele financiare propuse în prezent sunt insuficiente.
„Eu sunt pentru amalgamare, dar una planificată. Avem nevoie de descentralizare financiară, de rezolvarea problemelor de patrimoniu și de stimulente reale. Cinci milioane de lei nu rezolvă nimic, în condițiile în care un kilometru de drum costă mult mai mult”, a declarat primarul.
La rândul său, primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, a atras atenția asupra rolului autorităților de nivelul doi și a presiunii financiare asupra orașelor-reședință de raion.
„Foarte puțin s-a vorbit despre autoritățile de nivelul doi. Consiliile raionale nu au venituri proprii și trăiesc, practic, din transferuri de stat, în timp ce orașele-centru suportă o presiune enormă”, a accentuat Valentina Casian.
Primara a menționat că sistemul de finanțare locală nu a fost adaptat noilor realități.
„Am rămas la același sistem financiar din anul 2020, deși orașele-centru asigură educația, sănătatea, transportul și alte servicii pentru localitățile din jur”, a subliniat primarul de Strășeni.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, a declarat că reforma nu presupune scenarii ascunse și că deciziile trebuie să aparțină comunităților locale.
„Alte scenarii secrete nu există. Vorbim despre amalgamare voluntară, cooperare intercomunitară și reformarea nivelului doi. Autoritățile locale și cetățenii decid ce este mai bine pentru ei”, a afirmat Larisa Voloh.
Totodată, deputata a recunoscut complexitatea procesului și dependența reformei de capacitatea autorităților locale.
„Reforma nu este doar una administrativ-teritorială. Vorbim despre competențe, finanțe, resurse umane și servicii publice. Partenerii noștri în această reformă sunt autoritățile publice locale. Dacă ele nu reușesc, nu reușește nici reforma”, a declarat Voloh, la postul public de televiziune.
Deputata a mai ținut să puncteze că reforma sperie atunci când oamenii aud că „se închid primării, dar nu aud simultan că apar drumuri, transport, ghișee mai aproape, bani garantați și specialiști suficienți”.
Cu o populație sub 2.5 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Anul 2026 ar trebui să marcheze trecerea de la abordarea voluntară la etapa de amalgamare normativă, urmată de organizarea alegerilor locale din 2027 în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale, au anunțat anterior autoritățile.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. Orașul Leova a inclus localitățile Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, noua entitate având o populație de aproximativ 8.000 de locuitori. În raionul Fălești, localitățile Călinești, Chetriș și Hâncești au convenit să formeze o singură unitate administrativă, cu o populație totală de puțin peste 4.000 de locuitori.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor sunt prevăzute fonduri de peste 173 de milioane de lei pentru procesul de amalgamare, dublu față de acest an. Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților înregistrează deocamdată o rată de absorbție de circa 25%.
CITIȚI ȘI:
- Reforma administrativ-teritorială, necesară, dar „un test dur” pentru parcursul european. CALM: „Să creăm condiții ca oamenii să se întoarcă acasă”
- Reforma teritorial-administrativă, realizată până la alegerile locale din 2027. Igor Grosu: Că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin denumirea
- R. Moldova, printre cele mai fragmentate din Europa: 2026 trebuie să marcheze trecerea la amalgamarea normativă
- Primarii cer accelerarea reformei administrativ-teritoriale și o colaborare mai strânsă cu Guvernul: „Omul trebuie să fie în centrul atenției”
- Amalgamarea - reformă necesară, dar întârziată. „Nu mai există timp de așteptat. Primăriile trebuie consolidate pentru a oferi servicii moderne”
