Demografia firmelor: mai multe afaceri active, dar tot mai puține rezistă pe termen lung
În 2023, în Republica Moldova erau active aproape 42 de mii de întreprinderi, ușor mai multe decât în anul precedent. Totuși, dincolo de această creștere modestă, datele oficiale arată un fenomen îngrijorător: firmele noi apar mai rar, iar cele mici dispar într-un ritm tot mai rapid.
Potrivit Biroul Național de Statistică, în 2023 activau 41.8 mii de întreprinderi, acestea reprezentând peste 75% din totalul firmelor raportoare. Economia rămâne dominată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care concentrează aproape patru din zece întreprinderi. Urmează activitățile profesionale și științifice, industria prelucrătoare, construcțiile și transporturile.
În același timp, numărul firmelor nou-create a scăzut vizibil. Pe parcursul anului au fost lansate doar 2.3 mii de întreprinderi, cu mult mai puține față de anul anterior. Comerțul continuă să atragă cele mai multe inițiative antreprenoriale, însă, paradoxal, cele mai mari șanse de apariție a unor firme noi se regăsesc într-un sector îngust – producția și furnizarea de energie.
Pe de altă parte, închiderile de afaceri au crescut. Peste 4 mii de întreprinderi și-au încetat activitatea, cel mai ridicat nivel din ultimii ani analizați. Și aici, comerțul este cel mai afectat, urmat de domenii precum salubritatea și gestionarea deșeurilor, unde riscul de dispariție a firmelor este cel mai mare.
Structura mediului de afaceri explică această fragilitate. Aproape 7 din 10 întreprinderi active sunt microîntreprinderi, cu cel mult patru salariați. Aceleași firme foarte mici domină și statisticile privind înființările, dar și desființările, semn că multe afaceri nu reușesc să depășească faza de început.
Din punct de vedere regional, municipiul Chișinău concentrează peste 60% din toate întreprinderile active din țară. Totuși, în Nord, Sud și UTA Găgăuzia, ritmul de creare a firmelor este mai dinamic, chiar dacă numărul total rămâne mult mai mic. În același timp, Chișinăul și UTA Găgăuzia înregistrează și cele mai ridicate rate de închidere a afacerilor.
Datele mai arată că două treimi dintre întreprinderi sunt conduse de bărbați, în timp ce femeile sunt mai prezente în domenii precum educația. În regiunea de Sud se observă cea mai mare pondere a firmelor nou-create conduse de femei.
În ansamblu, demografia firmelor arată un mediu antreprenorial numeros, dar vulnerabil: multe afaceri mici, puține care cresc și un echilibru fragil între inițiativă și supraviețuire. Dacă vrei, pot veni și cu o variantă mai scurtă pentru online sau cu un lead și mai „uman”, axat pe oameni, nu pe cifre.
Amintim că la preluarea conducerii Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat că obiectivul este transformarea economiei în una de producere în locul celei de consum.
Potrivit vicepremierului, noua strategie economică a Guvernului se axează pe trei etape – acțiuni pe termen scurt, mediu și lung.
„Republica Moldova are nevoie de o tranziție de la o economie bazată pe consum la una orientată spre producție, inovație și investiții. Acest model de dezvoltare va asigura o creștere economică durabilă în R. Moldova. Ne propunem reguli de joc mai simple pentru mediul de afaceri, un cadru legislativ clar și predictibil, astfel încât investitorii locali și străini să se simtă în siguranță. Vrem să ajustăm legile prioritare privind investițiile și să stimulăm consumul produselor moldovenești a adăugat oficialul”, a precizat Eugen Osmochescu.
În bilanțul economic al anului 202, Osmochescu a anunțat că a fost lansată o schemă de ajutor de stat în valoare de 4 miliarde de lei pentru proiecte industriale majore, orientate spre export și crearea de locuri de muncă.
„Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii a rămas o prioritate majoră. Prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), peste 400 de proiecte au beneficiat de finanțare, iar resursele mobilizate în economie au depășit 4.3 miliarde de lei. Numărul beneficiarilor de granturi s-a dublat, iar măsurile de dereglementare adoptate au redus semnificativ povara administrativă pentru mediul de afaceri” a declarat Osmochescu.
Totodată, digitalizarea a fost abordată ca o reformă economică structurală.
„Peste 75 % dintre serviciile publice destinate mediului de afaceri sunt disponibile online, iar majoritatea interacțiunilor dintre antreprenori și instituțiile statului se desfășoară în format electronic. În paralel, au fost înregistrate progrese importante în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin implementarea Legii privind securitatea cibernetică și consolidarea rolului Agenției pentru Securitate Cibernetică” a mai declarat ministrul Eugen Osmochescu.
Pentru anul 2026, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării își propune să continue reformele. Direcțiile strategice vizează atragerea investițiilor productive, stimularea exporturilor, sprijinirea antreprenoriatului și accelerarea transformării digitale.
CITIȚI ȘI:
- HARTA industriei moldovenești | De la alimente la automotive: ce și unde este produs în R. Moldova
- IMM-urile din agricultură și comerț vor putea economisi energie datorită unui proiect susținut de UE cu 249 de mii de euro
- Economii protejate de inflație: moldovenii pot investi din nou în VMS, fără comisioane, în 2026
- Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „R. Moldova are nevoie de un nou model economic, bazat pe producție și investiții”
