De la -35,5°C la 18,4°C: ianuarie, luna contrastelor climatice în Republica Moldova
Luna ianuarie rămâne cea mai rece perioadă a anului în Republica Moldova, cu temperaturi medii negative, episoade frecvente de ger, precipitații moderate și riscuri climatice semnificative pentru agricultură, arată analiza climatică și agroclimatică publicată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS). Datele multianuale indică atât extreme termice istorice, cât și condiții meteorologice care pot afecta culturile de toamnă, plantațiile pomicole și vița-de-vie.
Potrivit SHS, „luna ianuarie în Republica Moldova este cea mai rece lună a anului”, iar temperatura medie lunară a aerului variază, în mod obișnuit, „între -2ºC în sudul țării și -4ºC în nordul ei”. Cele mai severe condiții de iarnă au fost consemnate în anul 1963, când temperatura medie lunară a aerului „a oscilat între -10,5ºC (Cahul) și -15,3ºC (Soroca)”. La polul opus, cea mai caldă lună ianuarie a fost înregistrată în 2007, cu valori medii lunare „între 2,5ºC (Briceni) și 4,2ºC (Bravicea)”.
Analiza relevă contraste termice accentuate și la nivelul extremelor zilnice. Valorile medii zilnice ale temperaturii aerului au oscilat, de-a lungul timpului, „între -20..-29ºC (1963) și 9...13ºC (2023)”. Minima absolută pentru întreaga perioadă de observații a fost de „-35,5ºC (Brătușeni, Edineț, 20.01.1963)”, în timp ce maxima absolută a atins „18,4ºC (Cahul, 19.01.2023)”.
În ceea ce privește frecvența zilelor geroase, SHS precizează că numărul de zile cu temperatura minimă a aerului sub -10ºC constituie, în medie, 5–11 zile, iar cele sub -15ºC – 1–5 zile. Episoadele de ger extrem, cu temperaturi sub -20ºC, sunt rare, însă în anumiți ani pot deveni persistente, așa cum s-a întâmplat în 1963.
Precipitațiile din luna ianuarie însumează, în medie, între 25 și 40 mm, cu 10–15 zile de precipitații. Cea mai mare cantitate lunară a fost consemnată în 1966, când „a atins în teritoriu 216 mm (Cărpineni)”, iar maxima zilnică a fost de „55 mm (Cahul)”. Precipitațiile cad preponderent sub formă de zăpadă și în fază mixtă, iar grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 2 și 10 cm, cu un maxim istoric de „63 cm (6.01.1966, Cahul)”.
Pe parcursul lunii ianuarie, sunt frecvente și fenomenele meteorologice periculoase. Ceața se înregistrează, în medie, timp de 3–10 zile, ghețușul – 7–19 zile, iar viscolele apar, de regulă, de 1–3 ori pe lună. Din categoria fenomenelor extreme, ninsorile abundente sunt cele mai frecvente, fiind posibile, în medie, o dată la trei ani.
Din punct de vedere agroclimatic, culturile de toamnă se află, în general, în stare de repaus vegetativ. Totuși, în iernile blânde, un risc major îl reprezintă moinele, care sunt fenomene frecvente în Republica Moldova. SHS subliniază că „cele mai periculoase sunt moinele cu temperatură medie zilnică de 5ºC și mai ridicată”, deoarece acestea pot duce la reluarea vegetației și la vătămarea ulterioară a culturilor în cazul unor scăderi bruște de temperatură.
Cele mai nefavorabile condiții pentru iernarea culturilor de toamnă se creează atunci când temperatura minimă a aerului scade sub -25ºC, iar stratul de zăpadă este subțire. În asemenea situații, există riscul afectării nodului de înfrățire, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de plante. Conform datelor multianuale, pierderi de până la 10–30% se înregistrează o dată la 5–15 ani, iar pierderi de până la 50% – aproximativ o dată la 20 de ani.
Și culturile pomicole pot fi afectate de condițiile severe de iarnă. Coroanele pomilor fructiferi și mugurii florari pot rezista la temperaturi de până la -25...-30ºC, însă vătămările apar mai frecvent după perioade îndelungate de moină, care reduc rezistența pomilor la ger. În cazul viței-de-vie, în perioada de repaus relativ, plantele suportă temperaturi de până la -12ºC, iar unele soiuri – până la -15...-20ºC, pierderile de ochiuri fiind, în medie, de 10–20%, precizează sursa citată.
CITIȚI ȘI:
