Rusia folosește din nou racheta hipersonică „Oreshnik”: ce este arma și ce impact ar putea avea lovitura asupra Ucrainei
Rusia a lansat pentru a doua oară racheta hipersonică „Oreshnik” într-un atac asupra Ucrainei, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, la scurt timp după ce Kremlinul a anunțat o ofensivă masivă cu rachete și drone asupra țintei ucrainene. Oficialii ruși au descris lovitura ca un răspuns la un presupus atac cu drone asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, acuzație negată de Kiev și de aliații occidentali ca fiind neîntemeiată.
Ce este racheta „Oreshnik”
„Oreshnik” este o rachetă balistică hipersonică de rază medie, în 500 și 5.500 de km, pe care autoritățile ruse o prezintă ca fiind capabilă să zboare cu peste 10 ori viteza sunetului, mai mult de 12.000 km/h, și dificil de interceptat de sistemele convenționale de apărare antirachetă. Arma poate transporta focoase convenționale sau nucleare și ar putea avea capacitatea de a purta mai multe focoase independente simultan (MIRV), ceea ce sporește dificultatea de contracarare.
Analiștii militari occidentali susțin că, deși rachetele balistice de această clasă tind să atingă viteze hipersonice ca parte a traiectoriei lor naturale, afirmațiile rusești privind caracterul „imposibil de interceptat” sunt exagerate și că există anumite sisteme avansate care ar putea, în condiții specifice, să contracareze o astfel de amenințare. Printre acestea se numără Arrow 3, sistemul israelian conceput pentru interceptarea rachetelor balistice la altitudini foarte mari, SM-3 Block 2A, utilizat în cadrul sistemelor americane Aegis și Aegis Ashore pentru interceptări în spațiu, pe traiectoria de mijloc a rachetei, precum și THAAD, un sistem mobil al Statelor Unite destinat distrugerii rachetelor balistice în faza finală a zborului. Specialiștii menționează însă că aceste capabilități sunt costisitoare, necesită poziționare precisă și coordonare extinsă, iar ele nu sunt desfășurate în Ucraina, ceea ce limitează, în prezent, posibilitatea unei apărări directe eficiente împotriva unor lansări precum cea recentă.
Istoricul utilizării
Prima lansare - noiembrie 2024: Oreshnik a fost folosit într-un atac asupra Dnipro, dar focoasa ar fi fost inactivă, iar atacul a avut impact redus, fiind văzut de analiști mai degrabă ca un test.
A doua utilizare - ianuarie 2026: Racheta a fost folosită din nou în cadrul unei ofensive complexe. Ministerul rus al Apărării a anunțat că Oreshnik a lovit infrastructuri strategice, inclusiv obiective energetice și industriale.
Ținta loviturii: cel mai mare depozit de gaze?
Deși autoritățile ruse nu au precizat cu exactitate locul unde a lovit racheta, rapoarte preliminare și relatări din mass-media internațională sugerează că scopul ar fi fost un depozit subteran de gaze naturale din regiunea Lvov, situat lângă orașul Strîi, unul dintre cele mai mari din Europa și important pentru alimentarea cu energie termică în sezonul rece.
Ucraina confirmă că infrastructura critică din Lvov a fost afectată de atac, însă autoritățile locale și militarii spun că evaluările exacte sunt în curs de clarificare și nu există încă o confirmare clară că depozitul de gaze subteran a fost avariat direct.
În prima fază după atac, au apărut rapoarte despre pierderea presiunii de gaz și declanșarea unor sisteme de protecție, ceea ce sugerează un posibil impact asupra infrastructurii energetice și efecte asupra alimentării cu gaz a consumatorilor, dar detaliile complete privind amploarea și durata avariilor rămân incerte.
Reacții și context internațional
Oficialii ucraineni au condamnat atacul și l-au caracterizat ca o amenințare serioasă la adresa securității europene, îndemnând aliații occidentali să intensifice sprijinul pentru apărare aeriană și să impună sancțiuni mai dure împotriva Moscovei.
Uniunea Europeană, Regatul Unit și alți parteneri au calificat atacul cu racheta hipersonică aproape de granița cu NATO ca o escaladare periculoasă, potrivit reacțiilor publicate în presa internațională.
De ce contează „Oreshnik”
Specialiștii, citați de Reuters, consideră că „Oreshnik” nu aduce o schimbare fundamentală pe teren, dar transmite un semnal politic puternic. Utilizarea sa într-un atac asupra unei ținte sensibile din vestul Ucrainei poate avea un impact psihologic și diplomatic, menit să descurajeze sprijinul occidental pentru Kiev și să sublinieze capacitatea Rusiei de a lovi la mare distanță.
CITIȚI ȘI:
