Spectacol de măști și cântece la Palanca, în ajun de Sfântul Vasile
Creștinii ortodocși de stil vechi marchează în această seară trecerea dintre ani, Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile, prilej de păstrare a unor tradiții străvechi, transmise din generație în generație. Pe lângă uratul obișnuit, în unele localități din Republica Moldova sunt practicate obiceiuri distincte, specifice comunităților etnice, precum Malanca din satul Palanca, raionul Călărași – un adevărat spectacol popular de măști, cântece și ritualuri.
În ajunul Sfântului Vasile, localnicii din Palanca, etnici ucraineni, merg din casă în casă cu Malanca, o tradiție veche ce îmbină urătura cu teatrul popular. Obiceiul este păstrat și promovat inclusiv la Muzeul „Casa Părintească”, unde oaspeții sunt întâmpinați după datină.
Una dintre localnicele implicate activ în viața muzeului este Tamara Chistrea, care povestește cum a ajuns să fie parte din această tradiție: *„Când s-a deschis muzeul, am venit să o ajut pe doamna Tatiana. Cândva a spus într-o zi Tatiana „hai să vii, să întâlnești oaspeți cu mine, tu ai să fii cu dulceață și cu apă rece””. De atunci, spune ea, de aproape două decenii întâmpină vizitatorii la sărbători: „Mai vin aici mai tineri deja, la doamna Tatiana, dar eu tot vin la sărbători”.
Malanca de la Palanca este pusă în scenă în special de Sfântul Vasile, când tinerii satului îmbracă costume tradiționale și măști, iar alaiul este completat de simboluri specifice: „Vin băieți, tineri gospodari îmbrăcați cu hainele care spun Mălanca. Vin toți în măști și numaidecât cu calul alb”, explică Tamara Chistrea.
Gazda Muzeului „Casa Părintească”, Tamara Popa, subliniază unicitatea acestui obicei în rândul comunității ucrainene din zonă: „Ucrainenii cântă, ei nu urează, ei nu au urătură cum avem noi urătură de Sfântul Vasilie. Ei au Mălanca care se cântă”.
Potrivit acesteia, Malanca este interpretată de cete de bărbați și reprezintă o adevărată baladă populară: „Asta e un teatru popular inedit și aceasta este o baladă întreagă, adică o istorie, se cântă vreo 10 minute, se cântă toată istoria acestei Mălance”.
Tradiția a supraviețuit inclusiv perioadelor de restricții din epoca sovietică. „Pe timpurile sovietice, când îi alungau, îi persecutau, îi luau la închisoare, oricum făceau măști, câte 35-40 de măști”, amintește Tamara Popa. Un element distinctiv este și caracterul ritualic al obiceiului, care începe cu binecuvântarea preotului, iar în lipsa acestuia, cu un ritual la biserica închisă sau la cimitir, pentru pomenirea celor adormiți.
Spre deosebire de alte zone, spune Tamara Popa, unde colindatul tinde să dispară, la Palanca tradiția rămâne vie, iar comunitatea și-a păstrat nu doar obiceiurile creștinești, ci și graiul specific, un dialect al limbii ucrainene.
Potrivit credințelor populare, noaptea de Sfântul Vasile este plină de semnificații. Se spune că, dacă cerul este senin, anul va fi unul roditor, iar primul musafir care intră în casă în această zi ar trebui să fie un bărbat, semn al belșugului și norocului în anul ce urmează.
Autor: Veronica Scorpan
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova
CITIȚI ȘI:
