Economic

Calea Ferată, divizată în CFM Marfă și Pasageri și CFM Infrastructură. Vladimir Bolea: „Are un mare viitor pe segmentul economic”

Reforma Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede, între altele, divizarea în societăți separate: infrastructură, pasageri și marfă. Serviciilor de transport al persoanelor și mărfurilor ar urma să fi preluate de un agent economic, iar infrastructura feroviară, una critică pentru stat, va rămâne în gestiunea CFM, care nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții din bugetul public.

Declarația a fost făcută de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, la o emisiune de la TVR Moldova.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenții economici cum ar fi CFM Marfă, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Noi am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție, când va fi finalizată reforma, și, din acest moment, eu cred că CFM Infrastructură se va dezvolta cu pași mult mai rapizi, pentru că vor fi resurse financiare”, a declarat vicepremierul.

Modernizarea Căilor Ferate va fi realizată în totalitate în baza cerințelor Uniunii Europene și va alinia infrastructura și serviciile de transport la standardele europene. Procesul a început în 2025 și se axează pe două componente: transpunerea acquis-ului comunitar și digitalizarea proceselor, a precizat Bolea.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem în anii '80, '90, '91, tot ce se face acum, la etapă actuală, va fi conform cerințelor din Uniunea Europeană. Vorbim, totuși, despre o Cale Ferată care are un foarte mare viitor pe segmentul economic. (...) Vorbim despre digitalizarea proceselor în Calea Ferată, ceea ce va duce la siguranță mult mai multă pe segmentul de cale ferată”, a subliniat Vladimir Bolea.

Modernizarea Căilor Ferate mai presupune creșterea securității infrastructurii feroviare, care include instalarea de camere cu senzori termici, echipamente GPS și iluminat în puncte strategice.

Nu este prima dată când autoritățile încearcă să reorganizarea Calea Ferată prin separarea proceselor de gestionare a infrastructurii feroviare de cele de transportare a mărfurilor și pasagerilor. Această reorganizare a fost prevăzută în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, dar așa și nu a mai fost realizată, perpetuând problemele financiare și de infrastructură cu care se confruntă întreprinderea de mai mulți ani.

Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat la Moldova 1 că reorganizarea este mai mult decât oportună în contextul situației dificile în care a ajuns întreprinderea. Infrastructura este un element strategic în care statul investește și subvenționează, dar transportul de marfă pe calea ferată trebuie să devină unul concurențial, trebuie să fie digitalizat și mai puțin birocratizat.

Actuala formă de organizare generează pierderi, iar reorganizarea întreprinderii va eficientiza activitatea acesteia și va permite o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, similar cu modelele aplicate în statele în care infrastructura feroviară este considerată „un element strategic în care statul investește și o subvenționează”, a mai spus vicepremierul.


Pe 14 ianuarie 2026, administrația întreprinderii a decis să prelungească concediul forțat pentru cel puțin o mie de angajați, în contextul întârzierilor salariale, determinată inclusiv de scăderea volumului de mărfuri transportate, după afectarea infrastructurii feroviare din Ucraina în urma bombardamentelor rusești. Ultimele salarii achitate au fost pentru luna noiembrie 2025.

Problemele financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022, situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa. Schimbările au dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.

În luna mai 2025, Guvernul a aprobat un Contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare. Documentul prevede alocări anuale de la bugetul de stat pentru lucrări de reparație, întreținere și dezvoltare a infrastructurii feroviare, creșterea siguranței și vitezei trenurilor, sporirea competitivității transportului feroviar, precum și reducerea uzurii drumurilor, prin transferul traficului de mărfuri de la camioane la trenuri.

CITIȚI ȘI:

Alla Ceapai

Alla Ceapai

Autor

Citește mai mult